După ce a studiat în Viena și la Paris, marele compozitor și-a trăit mare parte din viața în Franța. Și poate a fost mai bine. Recunoscut la nivel internațional drept unul dintre cei mai mari muzicieni, România l-a tratat la fel ca pe toți ceilalți mari artiști: fără respect, fără resurse ca să poate să își exprime geniul artistic. Acum, o altă umbră pare să fie aruncată asupra moștenirii compozitorului român. O licitație organizată de Casa Historic stârnește controverse în mediul cultural românesc. Pe 22 septembrie organizatorii urmează să scoată la vânzare obiecte unicat care i-au aparținut marelui George Enescu.
De departe, una dintre cele mai valoroase piese este reprezentată de manuscrisul-partitură al operei „Oedipe”. Este piesa de rezistență între lucrările compozitorului. Acesta se află într-o stare foarte bună de conservare iar organizatorii speră să obțină pe ea între 100.000 și 300.000 de euro. Manuscrisul este însoțit de patru adnotări ologrfe cu indicații muzicale, scenice și regizorale de la premiera operei care a avut loc în anul 1936, la Paris.
La vânzare urmează să fie scoasă și o vioară de colecție pe care muzicianul a primit-o cadou din partea familiei regale a României și pe care organizatorii speră să obțină cel puțin 100.000 de euro. Licitația stârnește controverse și face mulți oameni de cultură să se întrebe cum s-a ajuns în punctul acesta? De ce obiecte care ar trebui să aparțină patrimoniului național au ajuns să fie vândute pur și simplu și, cine se face responsabil?
Eugen Ciurtin, autor și istoric al religiilor”Cum e cu putință să anunți că vinzi manuscrisul „piesei“ Oedipe? Care manuscris? Acesta se păstrează în fonduri publice, e inalienabil, dacă inalienabil există în română, ceea ce poate fi o speranță deșartă.”
Asupra licitației planează multe semne de îndoială. Societatea care urmează să scoată spre vânzare obiectele a fost acuzată că acestea nu sunt autentice. De asemenea, și conjunctura prin care aceste piese de patrimoniu au ajuns în posesia casei de licitații ridică semne de întrebare.
Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”„De ce vioara lui Enescu, menționată în această licitație, nu apare în nici măcar o listă din vreo sursă bibliografică? Poate pentru că nu e a lui Enescu?! Câte file are acea misterioasă partitură-manuscris de la Oedipe? E într-adevăr manuscrisul original?”
Reprezentanții casei de licitații Historic se apară și spun că respectă toate normele legale în vigoare și că obiectele provin din colecția Romeo Drăghici. De cealaltă parte, Laura Manolache, fosta directoare a Muzeului „George Enescu” spune că nu știe nimic de existența acestor manuscrise.
Laura Manolache, fosta directoare a Muzeului „George Enescu” „Mi-a atras atenția ceea ce se spunea acolo, că sunt din fondul Romeo Drăghici. Fondul Romeo Drăghici cu manuscrise enesciene nu există, din câte știu eu.”
Laura Manolache a condus muzeul în perioada în care acolo a fost făcută inventarierea obiectelor pe care compozitorul le-a lăsat moștenire după moartea sa și care au fost donate de văduva acestuia, Maruca, statului român în 1967. Fosta directoare l-a cunoscut pe Romeo Drăghici în anii copilăriei și are propria variantă în privința posibilei proveniențe a documentelor și a viorii. Știe însă sigur că, la momentul finalizării inventarierii, niciunul dintre cele două bunuri de valoare care apar acum pe site-ul de licitații nu erau în muzeu.
Laura Manolache, fosta directoare a Muzeului „George Enescu” „Eu de mică am fost acolo, Romeo Drăghici era cel care ne povestea despre Enescu. Orice manuscris Oedipe este în proprietatea statului. Statul român trebuie să le recupereze”
Scandalul a luat o asemenea amploare încât ARTEXIM, organizatorul Festivalului „George Enescu”, a cerut Ministerului Afacerilor Interne să verifice proveniența bunurilor și dacă scoaterea acestora la licitație îndeplinește criteriile legale.
AUTENTICITATEA OBIECTELOR, CONTESTATĂ
„Nu este cunoscută proveniența acestor piese manuscrise, dintre care unele sunt inedite. Este specificată colecţia Romeo Drăghici, avocat prieten şi secretar personal, multă vreme, al lui Enescu. Dar Romeo Drăghici, totodată fondator şi primul director al Muzeului "George Enescu" şi mai ales legatarul său testamentar, a donat el însuşi mai multor fonduri publice - în primul rând Muzeului Enescu, apoi Arhivelor Naţionale şi Cabinetului de Muzică al Academiei Române - tot ceea ce rămăsese de la Enescu. Fidelitatea sa pentru orice a rămas de la Enescu (încredinţat lui direct, în 1946) sau a rămas în cuprinsul proprietăţilor din ţară ale lui Enescu (după moartea sa, în 1955, respectiv după 1968, la moartea soţiei lui Enescu) justifică, în contextul acestei licitaţii, examinarea juridică şi patrimonială cea mai atentă."
Casa de licitații se apară și susține că cele două obiecte de mare importanță, manuscrisul și vioara, au fost propuse spre clasare ca obiecte de patrimoniu la categoria tezaur și că staul va avea drept de preempțiune. Asta înseamnă că statul român ar fi cumpărătorul care va avea prioritate în cazul în care acesta va licita.
TEZAURUL ENESCU, SCOS LA LICITAȚIE
Cezar Florea, reprezentantul Historic „Cele două obiecte au fost propuse de noi spre clasare, iar statul are drept de preempțiune din acest moment. Pe 18 august, când am depus dosarul, am depus și actele care le certifică autenticitatea. Acum depinde de minister când și dacă le tezaurizează. În unele cazuri, un astfel de dosar durează și un an de zile.”
Sursa:libertatea.ro
Cazul a ajuns și la ministrul culturii, Bogdan Ghiorghiu, care a anunțat că va face o anchetă că doar dosarul depus de „Historic” pentru partitură îndedplinește condițiile legale pentru a fi analizat. Totuși, cel pentru vioră este incomplet. De asemenea, ministrul a anunțat că va lua legătura cu Muzeul „George Enescu” pentru a verifica originea documentelor.
În paralel, comunitatea culturală a lansat o petiție online numită „Eliade dezmembrat/Enescu dezarticulat”. Se solicită Guvernului României și instituțiilor de cultură ca, în cazul în care aceste bunuri se dovedesc autentice și nu pot fi restituite domeniului public, să aloce toate fondurile necesare pentru achiziționarea și restituirea acestora. Petiția a fost deja semnată de Mihai Șora, Andrei Pleșu și Mircea Cărtărescu.
