Cifrele ruşinii la români: doar 8% ar apăra un copil bătut şi 20% dintre părinţi, mândri de bătaie

De asemenea, în lume, doar 10% din copii beneficiază de protecţie prin lege faţă de abuzuri, în toate mediile sociale, de la mediul familial de acasă, până la mediul de la şcoală şi din societate, arată aceleaşi date, prezentate la un seminar despre efectele tratamentului agresiv asupra copiilor.

Psihologul Diana Stănculeanu de la "Salvaţi Copiii" spune că efectul acelor "două palme la fund" sau al urechiatului dezvoltă trei tipuri de atitudini defensive în copii.

"În România, cele două palme la fund sau urecheatul sunt practici parentale extrem de răspândite, avem dificultăţi de a le cataloga drept forme de abuz şi violenţă asupra copiilor. Acest gen de tratament are efecte negative asupra dezvoltării copiilor, îi afectează din punct de vedere biologic, cerebral", a spus psihologul.

Ea a explicat că un copil învaţă să-şi premediteze comportamentul, să evite reacţia părintelui, să mintă ca să scape. De asemenea, mai există categoria copiilor care manifestă un comportament de supunere, care îi fac pe părinţi să creadă că pedeapsa corporală funcţionează, dar lucrul acesta este valabil numai în mediul familial şi pe timp scurt. Deseori, copilul crescut strict acasă se manifestă într-o formă când se află în familie şi altfel la şcoală.

În plus, pedeapsa moderată nu rămâne moderată pentru mult timp, copilul devine imun, nu mai reacţionează cum îşi doreşte părintele şi atunci atitudinea lui devine şi mai violentă faţă de copil, a mai explicat psihologul.

Pe termen lung, efectele pot fi stresul post-traumatic, apariţia unor dificultăţi de sănătate mintală, depresie, tulburări de anxietate, consum de substanţe, tulburări de conduită şi de ataşament, perturbarea percepţiei şi a stimei de sine şi efecte precum evitare, izolare sau retragere socială.

De asemenea, potrivit datelor prezentate, 20% din părinţi nu regretă că îşi bat copiii, de altfel, aceştia folosesc bătaia cu "mândrie", spune psihologul.

În ceea ce priveşte vârstele la care sunt agresaţi cel mai mult copiii, este vorba de minorii cu vârste cuprinse între 3-6 ani şi cei cu vârste cuprinse între 10-13 ani.

Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, la finalul lui septembrie 2015, au fost raportate 10.207 de situaţii de abuz asupra copilului, dintre care 9.482 (93%) s-au petrecut în familie.

De asemenea, potrivit studiului sociologic la nivel naţional "Abuzul şi neglijarea copiilor", realizat de "Salvaţi Copiii", 38% din părinţi recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie, 63% spun că sunt bătuţi acasă de părinţi, 20% din părinţi apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educaţie a copilului, iar 18% din copii spun că au fost bătuţi acasă cu băţul sau cu nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn. Prin comparaţie, doar 1% din părinţi recunosc că şi-au bătut copilul folosind un obiect.

În România, din 2005, legislaţia interzice abuzul asupra copiilor în orice mediu sau sub orice formă de agresiune fizică şi verbală.

De altfel, România a fost a 13-a ţară din lume care a interzis bătaia copiilor în toate mediile, iar în prezent sunt 48 de ţări au interzis bătaia în toate mediile şi încă 52 se pregătesc să introducă legislaţia.