Testele efectuate pe mai multe varietăți de animale au dat rezultate încurajatoare, specialiștii estimând că, 'dacă totul merge bine, în 5-6 ani, aceasta ar putea deveni primul membru al unei noi clase de antibiotice'.
Eficiența noului antibiotic a fost dovedită pentru Clostridium difficile, bacterie care produce diaree, contra stafilococului auriu, care stă la originea unor infecții alimentare, ducând chiar la septicemie, și a bacteriei tuberculozei, Mycobacterium tuberculosis. Toate cele trei bacterii menționate au dobândit rezistență față de antibioticele clasice.
'Această descoperire este promițătoare pentru dezvoltarea viitoare a antibioticelor și este o oportunitate de a relansa cercetarea în acest domeniu', a declarat Kim Lewis, subliniind faptul că rezistența dobândită față de antibiotice 'provoacă o criză a sistemelor de sănătate publică '.
Rezistența la antibiotice ar putea duce la moartea a 10 milioane de persoane pe an, la nivel global, în 2050, cauzând și o diminuare a PIB-ului mondial cuprinsă între 2 și 3 %, apreciază o comisie de experți alcătuită de guvernul britanic.
'Teixobactin'—ul omoară bacteriile prin distrugerea pereților celulelor acestora, metodă asemănătoare celei folosite de vancomicină. Aceasta a fost descoperită în anii 1950, iar agenții patogeni contra cărora a fost utilizată au dezvoltat rezistență la produsul farmaceutic abia după 30 de ani. Noul antibiotic este eficient în combaterea unor bacterii deoarece combină mai mulți factori și, din această cauză, oamenii de știință estimează că agenții patogeni vor dobândi rezistență la el după o perioadă mai mare decât s-a întâmplat în cazul vancomicinei.
