România va avea pentru a doua oară un oraș desemnat ca fiind Capitala Culturală a Europei în anul 2021, după ce Sibiul a găzduit același eveniment cultural în 2011. România va deține această titulatură în 2021 împreună cu un oraș din Grecia și unul din Muntenegru.
Numele orașului din România recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 a fost anunțat vineri la Biblioteca Națională a României dintre cele patru candidate-Cluj-Napoca, Baia Mare, Timișoara și București.
Juriul internațional delegat de UE pentru a decide ce oraș din România va fi investit cu prestigiosul titlu a ajuns joi în Capitală.
La evenimentul de prezentare a orașului câștigător a participat și ministrul Culturii, Corina Șuteu. Echipa care a lucrat pentru București a numit candidatura "Orașul in-vizibil", clujenii au ales sloganul "Servus 2021", Baia Mare propune programul "Cultura Ospitalității", iar Timișoara - "Luminează orașul prin tine".
“Capitala Culturală a Culturii” reprezintă o iniţiativă a Uniunii Europene care urmăreşte să pună în evidenţă bogăţia şi diversitatea Europei, precum şi aspectele culturale comune ale ţărilor sale, cu scopul de a contribui la apropierea popoarelor europene şi de a îmbunătăţi cunoaşterea reciprocă.
Titlul se acordă în fiecare an câte unui oraș din două state membre, pentru 2021 acestea fiind România şi Grecia, şi unui oraş dintr-o ţară candidată sau dintr-un potenţial candidat, în cazul de față Muntenegru.
Pentru a deveni “Capitală europeană a culturii” în 2021 și-au depus candidatura 14 orașe din România, 4 dintre acestea fiind anunțate, în ianuarie 2016, pe lista restrânsă a orașelor candidate: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara, ultimul fiind nominalizat în după amiaza zilei de 16 septembrie 2016.
"Aşteptăm să aflăm care este sprijinul Guvernului. Asta va fi o mare provocare"
Directorul Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, care a coordonat dosarul de candidatură al Timişoarei la titlu, a declarat, în noaptea de vineri spre sîmbătă, că Guvernul nu a anunţat deocamdată cuantumul contribuţiei la proiect, "deşi ar fi trebuit să o facă".
Simona Neumann a spus, după ce s-a întors, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în oraşul de pe Bega, că Guvernul trebuia să anunţe cuantumul contribuţiei înainte de finalizarea concursului.
"Guvernul nu a anunţat deocamdată cuantumul contribuţiei, deşi ar fi trebuit să o facă deja. Ministerul Culturii ar fi trebuit să anunţe înainte de terminarea concursului. Sigur că asta va fi o mare provocare. Este o practică, de 31 de ani se desfăşoară acest concurs în toată Europa şi fiecare guvern a anunţat contribuţia mai devreme sau mai târziu, dar nu mai târziu de sfârşitul concursului", a declarat Simona Neumann.
Preşedintele Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană a povestit că a avut mari emoţii, vineri, la Biblioteca Naţională a României din Bucureşti, unde fiecare oraş şi-a susţinut candidatura, dar a ştiut că Timişoara are mari şanse să câştige titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) în 2021, pentru că: "am lucrat foarte temeinic".
"Am avut susţinerea la Bucureşti a candidaturii, ultima probă din cele trei. Prima fiind depunerea dosarului de candidatură, a doua - vizita jurului ce a avut loc luni la Timişoara, iar astăzi (vineri - n.r.)a avut loc susţinerea şi interviul. A fost ca un examen obişnuit, atmosfera a fost foarte profesionistă, juriul fiind format din 12 persoane, fiecare cu expertiză într-un domeniu sau altul legat de dezvoltarea durabilă a oraşelor, de politici culturale, dezvoltarea audienţei, industrii culturale şi creative sau chiar foştii rectori de capitale culturale europene sau specialişti în arte şi muzeografie. Eu m-am simţit foarte bine, pentru că a fost o atmosferă profesionistă. Am avut foarte mari speranţe, am ştiut că am avut un dosar foarte bun şi asta ne-a oferit şi confortul gândului că da, avem şanse mari, pentru că văzusem toate dosarele. Am ştiut că noi am lucrat foarte temeinic şi mai ales că am propus proiecte realizabile, pe care le putem duce la bun sfârşit cu resursele pe care le avem", a declarat Simona Neumann, citată de Mediafax.
Coordonatul dosarului de candidatură al Timişoarei a adăugat că, în următorii cinci ani, instituţiile şi operatorii culturali din oraş vor avea sarcina de a atrage fonduri europene.
"Timişoara se va axa pe setul de proiecte produse în dosarul de candidatură. Conceptul se referă la reînvierea spiritului Timişoarei într-o notă contemporană. De acum şi până vom deţine titlul, peste cinci ani, va trebui să pregătim instituţiile şi operatorii culturali să atragă bani din fonduri europene, pentru că banii nu vor veni de la sine, ei trebuie atraşi. Trebuie făcute proiecte competitive prin care să se poată câştiga aceste fonduri", a afirmat Simona Neumann.
