Virusul Marburg
Pentru prima data febra hemoragica Marburg (boala provocata de virusul Marburg) a fost recunoscuta în 1967 când în orașul Marburg (de unde și numele virusului) din Germania a apărut un număr mare de cazuri la personalul de laborator care a venit în contact cu maimuțe verzi africane infectate, aduse recent din Uganda.
Virusul este frecvent în Africa - în Uganda, Angola, Kenya, Zimbabwe și Africa de Sud. În Germania, la acel moment, rata de mortalitate a fost de 25%. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), virusul Marburg a provocat epidemii în Congo, în perioada 1998-2000, și în Angola în 2005, a căror rata de mortalitate a ajuns la 80%.
Virusul Ebola
Asemănător virusului Marburg, infecția cu virusul Ebola determina febra hemoragica Ebola, o boala extrem de grava, având o rata a mortalității în medie de 50%, dar care poate ajunge în cazul anumitor tulpini la 90% (cea mai mare mortalitate cauzata de o boala virala, cu excepția rabiei).
Transmiterea virusului se face cu ușurință prin contact direct cu sângele și alte fluide corporale ale unui persoane infectate. Boala este cel mai frecvent întâlnită în Africa, primii pacienți infectați fiind diagnosticați în anul 1976, în Republica Democratica Congo și Sudan.
Se considera că virusul Ebola este prezent la animalele sălbatice din zona Africii Sub-Sahariene, că de exemplu la liliecii de fructe, cimpanzei, gorile și antilope, iar infecțiile la om s-au realizat prin contactul direct cu acestea.
Virusul rabic
Determina rabia sau turbarea, o boala virala a mamiferelor. Rabia a fost identificata încă din antichitate. Se transmite la oameni prin mușcătură animalelor infectate. Majoritatea cazurilor de rabie la oameni sunt rezultatul mușcăturilor de căini. Liliecii și vulpile pot, de asemenea, infecta omul.
Virusul rabic din saliva animalului pătrunde prin piele sau mucoase și ajunge să distrugă creierul, producând o meningoencefalita difuza. Perioada de timp până la apariția primelor simptome depinde de distanta pe care o are de parcurs virusul până la sistemul nervos central, variind intre o săptămână până la peste un an, în medie fiind de 1-3 luni.
Odată pacientul infectat, daca tratamentul (vaccin antirabic și uneori, imunoglobulina rabica) nu se administrează suficient de repede, rata de mortalitate este de 100%.
În timp ce vaccinul antirabic pentru animale a fost introdus încă din 1920 în tarile dezvoltate, ceea ce a determinat că numărul de cazuri de boala să devina extrem de mic, în India și unele parti din Africa, rabia rămâne încă o problema serioasa.
HIV/SIDA
HIV reprezintă prescurtarea în limba engleza a Human Immunodeficiency Virus (Virusul Imunodeficientei Umane). Este considerat cel mai periculos și letal virus al lumii moderne.
Aparține familiei retrovirusurilor și că urmare, nu poate fi îndepărtat complet din organism deoarece are capacitatea de a-și înscrie informația genetica în codul genetic al celulei gazda. Infecția cu HIV determina după o perioada lunga de incubare, de ani sau chiar zeci de ani, boala SIDA (sindromul imunodeficientei dobândite).
În lume, 1 milion de pacienți cu HIV mor în fiecare an, în anumite tari fiind principala cauza de deces.Totuși, astăzi exista medicamente antiretrovirale eficiente care au făcut că infecția HIV să devina o condiție medicala cronica, mulți pacienți infectați trăind zeci de ani.
Mai mult de jumătate din pacienții HIV (aproximativ 20 milioane) aveau acces la tratament în anul 2017. În lume, la sfârșitul anului 2019 erau 38 de milioane de persoane cu HIV, 2/3 fiind în WHO African Region (25.7 million).
Din nefericire, 95% din cazurile noi de infecție HIV apar la persoanele din tarile subdezvoltate.
Virusul variolei
Variola a fost una dintre cele mai devastatoare boli cunoscute de omenire și a provocat milioane de decese înainte de a fi eradicata. Una din trei persoane infectate murea. Supraviețuitorii rămâneau cu cicatrici permanente profunde și frecvent își pierdeau vederea.
Se crede că a existat de cel puțin 3000 de ani. Vaccinul împotriva variolei, creat de Edward Jenner în 1796, a fost primul vaccin dezvoltat care și-a dovedit eficacitatea. Începând cu anul 1967, OMS a început vaccinarea intensa la nivelul globului, astfel încât 10 ani mai tărziu, în 1977, în Somalia, a fost diagnosticat ultimul caz.
De atunci nu a mai apărut niciun caz de variola. În 1980, OMS declara eradicata variola - singura boala infecțioasă care a primit aceasta distincție. Acesta este un exemplu notabil de succes în domeniul sănătății publice.
Hantavirus
Exista mai multe tipuri de hantavirusuri care se transmit la om de la șoareci și provoacă afectarea severa a plămânilor (sindromul pulmonar cu hantavirus) și a rinichilor (febra hemoragica cu sindrom renal).
Primele cazuri au apărut în anul 1993 în Statele Unite, până în prezent fiind diagnosticate 700 de persoane, dintre care 36% au murit, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC).
Virusul gripal
OMS estimează că în timpul unui sezon tipic de gripa, 290.000-650.000 de oameni din întreagă lume vor muri din cauza bolii.
Dar, ocazional, când apare o noua tulpina de virus gripal, rezulta o pandemie cu o răspândire mai rapida și, adesea, cu o rata de mortalitate mai mare.
Pandemia de gripa din 1918 - cunoscuta sub denumirea de gripa spaniola - a fost cea mai severa pandemie din istoria recentă. A fost cauzata de un tip nou de virus gripal, H1N1, al cărui genom avea origine aviara. Virusul s-a răspândit în țoată lumea în perioada 1918-1919.
În Statele Unite, a fost identificat pentru prima data la personalul militar în primăvara anului 1918. Se estimează că aproximativ 500 de milioane de oameni sau o treime din populația lumii de la acel moment au fost infectați cu acest virus.
Numărul deceselor a fost estimat la cel puțin 50 de milioane în întreagă lume.
Virusul Denga
Febra Denga este o infecție virala transmisa de țânțari care este frecventa în zonele tropicale călduroase. Primele cazuri au apărut în anii '50 în Filipine și Thailanda și boala s-a răspândit în regiunile tropicale și subtropicale ale globului.
Incidenta globala a crescut dramatic în ultimele decenii. Aproximativ jumătate din populația lumii este acum expusa riscului. Se estimează că aproximativ 100-400 de milioane de persoane se infectează în fiecare an. Nu exista un tratament specific pentru febra Denga.
Depistarea precoce a progresiei bolii spre forma severa și accesul la îngrijire medicala adecvata au scăzut rata de mortalitate de la 20% la sub 1%.
Rotavirus
Rotavirusul este cea mai frecventa cauză a bolii diareice severe la copiii mici în întreaga lume. Conform estimărilor OMS, în 2008 aproximativ 450.000 de copii cu vârstă mai mica de 5 ani au murit din cauza infecției cu rotavirus, care, de altfel, poate fi prevenita prin vaccinare.
Din nefericire, marea majoritate a acestor copii trăiesc în tari cu venituri mici. OMS recomanda introducerea vaccinării în programele naționale de vaccinare. Țările care au introdus vaccinurile au raportat un declin considerabil al cazurilor de deces și de spitalizare.
SARS-CoV
Sindromul respirator acut sever (Severe Acute Respiratory Syndrome, SARS) este o boala respiratorie virala cauzata de un tip nou de coronavirus, SARS-CoV. Descoperirea acestui virus a fost rezultatul unui exercițiu colaborativ fară precedent coordonat de OMS.
Virusul a fost identificat pentru prima data la sfârșitul lunii februarie 2003 în timpul unui focar care a apărut în China și s-a răspândit în alte 4 tari. SARS-CoV este transmis pe care aeriana prin picăturile respiratorii, în mod similar cu răceală și gripa, și secundar, prin contactul cu suprafețele contaminate.
SARS a fost prima boala severa, care poate fi transmisa cu ușurință, care a apărut în secolul 21 și care a demonstrat rolul clar de răspândire a agenților infecțioși pe care îl joaca zborurile aeriene internaționale. În doar câteva luni, SARS-CoV s-a răspândit în peste 44 de tari din America de Nord, America de Sud, Europa și Asia înainte că epidemia să fie controlata.
Aproximativ 8000 de persoane au făcut boala. Majoritatea pacienților au fost persoane sănătoase, cu vârstă cuprinsa intre 25-70 de ani. Rata de mortalitate a fost de 3%. Ultimul caz raportat a fost un pacient din China, diagnosticat în aprilie 2004. Echipele de cercetători din Hong Kong și Shenzhen au detectat mai multe coronavirusuri strâns înrudite genetic cu SARS-CoV la animale achiziționate dintr-o piață din sudul Chinei în care se vindeau animale sălbatice pentru consumul uman: la civeta mascata (Paguma larvata) și la alte specii.
A fost o prima indicație că virusul SARS-CoV poate exista și în afara speciei umane.
SARS-CoV-2 (COVID-19)
Este noul coronavirus cu care lumea întreagă se confrunta în prezent. A fost descoperit pentru prima data în decembrie 2019, în Wuhan - China. COVID-19, boala cauzata de SARS-CoV-2, are o rata de mortalitate estimata de 2,3%. Conform OMS, în ianuarie 2021 erau confirmate 95.612.832 cazuri de COVID-19, dintre care 2.066.176 au decedat.
Riscul de a face o forma severa de boala este crescut în cazul persoanelor în vârstă și care suferă de alte boli cronice. În decembrie 2020, la un an de la primul caz de COVID-19, în Uniunea Europeana a început vaccinarea anti COVID-19. Romania utilizează vaccinuri recomandate de Agenția Europeana a Medicamentului și autorizate de Comisia Europeana.
MERS-CoV
Middle East Respiratory Syndrome (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu) este o infecție respiratorie virala provocata de un nou coronavirus - MERS-CoV, care a fost pentru prima data identificat în Arabia Saudita în anul 2012. Este un virus zoonotic care este transmis oamenilor de la dromaderi.
A fost identificat în mai multe tari din Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud. Aparține aceleiași familii de virusuri din care fac parte SARS-CoV și SARS-CoV-2 și se presupune că provine de la lilieci, fiind transmis ulterior cămilelor. Are o rata de mortalitate de 35%, fiind cel mai letal virus din familia coronavirusurilor.
