Conform Institute for Health Metrics and Evaluation (2013), tulburarea depresivă majoră ocupa locul al doilea (după durerile de spate) în privința afecțiunilor ce determina disabilitate în România.
"În documentul ce prezintă strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2014-2020, autoritățile par a recunoaște că «până nu de mult timp» promovarea sănătății mintale și prevenirea tulburărilor mintale a constituit o temă «relativ neglijată ca prioritate de sănătate publică» și că există «servicii comunitare insuficient dezvoltate», și un «model prevalent de îngrijire «învechit, necentrat pe client».
Cu toate acestea, bugetul destinat programelor naționale de sănătate mintală reprezintă încă o parte insignifiantă din totalul bugetului programelor naționale de sănătate (0,002% în 2015).
"Depresia este o afecțiune care adesea scapă nediagnosticată și din păcate de multe ori este recunoscută doar atunci când are loc tentativa suicidară, uneori chiar dacă persoană își anunță din timp gândurile legate de sinucidere", afirmă reprezentanţii ARPP.
Conform acestora, în România, nu există studii epidemiologice cu privire la incidența depresiei în rândul populației generale, însă se estimează că aproape 10% din populația României suferă tulburări de tip depresiv. Astfel, bbstacolele vieții cotidiene adesea precipită evoluția bolii și duc mai rapid către sinucideri.
"În perioada de dinainte de revoluție în momentul în care României i s-au cerut datele despre sinucidere, de la nivel foarte înalt, a sosit ideea cum că românii sunt o națiune atât de sănătoasă, încât nu ne interesează această problemă a sinuciderii. Drept pentru care, mai mult de trei decenii, România nu a trimis date despre sinucidere către organisme internționale, precum Organizația Mondială a Sănătății", declară Prof. Dr. Doina Cozman, președintele Alianței Romane de Prevenție a Suicidului, organizație parteneră ARPP.
Chiar și azi din păcate riscul suicidar nu este abordat corespunzător. Prea multe persoane cad fie în capcana unor reclame la tratamentele naturiste, ce apar incisiv în mediul online, fie pot fi atrase cu multă ușurință de diverși "vindecători" cu '"har oratoric" însă fără o pregătire de specialitate care să le ofere un suport solid pentru tratament.
"Abordarea profesionistă a depresiei este imperios necesară. Știm că dintre toți pacienții cu depresie, jumătate nu se prezintă deloc la medic. Dintre pacienții cu depresie care sunt investigați medical, jumătate rămân nediagnosticati iar dintre cei diagnosticați jumătate rămân netratați. În plus, dintre pacienții tratați numai un sfert sunt tratați corespunzător.
Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) și Alianța Romană de Prevenție a Suicidului (ARPS) consideră că este necesară finanțarea unor programe naționale de sănătate mintală care să se implice în dezvoltarea unei abordări terapeutice mai eficace în cazul afecțiunilor cu risc suicidar.
ARPP a depus în atenția Ministerului Sănătății o solicitare de finanțare pentru primul pas al unui program național care să îmbunătățească abordarea terapeutică a pacienților cu risc suicidar sporit în cadrul psihiatriei de legătură.
