”Avem nevoie de Groenlanda și este foarte important pentru securitatea internațională. Trebuie să avem Groenlanda (...) Nu vorbim despre pace pentru Statele Unite, ci vorbim despre pacea mondială”, a indicat Donald Trump, la câteva ore după ce vicepreședintele său, JD Vance, a sosit în Groenlanda într-o vizită criticată de autoritățile acestui teritoriu.
”Dacă privim căile navigabile, sunt peste tot nave chinezești și rusești (...) Nu ne putem baza pe Danemarca sau pe altcineva să aibă grijă de această situație”, a justificat el.
Emmanuel Macron îl ironizează pe Donald Trump. Ce mesaj mascat i-a transmis
Ideea lui Trump de a anexa Groenlanda - el sugerând cumpărarea acesteia, dar într-o declarație din ianuarie nu a exclus nici posibilitatea de a recurge la forța militară - este respinsă pe scară largă de politicieni și de populația locală. Deși majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independența, puțini dintre ei consideră această opțiune ca fiind viabilă, având în vedere dependența economică față de Danemarca, iar 85% dintre ei nu doresc ca insula să intre în componența SUA, potrivit unui sondaj recent, consultat de Agerpres.
Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Cu baza sa aeriană Pituffik, insula este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA și pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa și America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul și-a exprimat interesul de a-și extinde acolo prezența militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare și submarinele nucleare rusești.
