20 decembrie 1989. Cu 27 de ani în urmă, Timişoara devenea primul oraş liber din România. O sută de mii de manifestanţi protestau, în centrul oraşului, faţă de regimul comunist. În penultimul său discurs, Ceauşescu îi numea huligani şi terorişti pe oamenii ieşiţi în stradă.
Ziua de 20 decembrie a însemnat ieşirea întregii Timişoare în stradă. De trei zile se trăgea, iar oraşul de pe Bega arăta ca un adevărat infern, cu focuri de armă, lupte de stradă şi victime. O sută de mii de oameni cereau libertate şi demisia lui Nicolae Ceaşescu.
Treptat, situaţia scapă de sub controlul autorităţilor. Mai mulţi militari fraternizează cu protestatarii, iar la sfârşitul zilei, manifestanţii declară Timişoara oraş liber.
Întors în ţară din Iran, dictatorul dă un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate în judeţul Timiş, ca urmare a "gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti". În seara aceleiaşi zile, Nicolae Ceauşescu ţine un discurs la televiziunea naţională.
"Deoarece acţiunile grupurilor antinaţionale teroriste au continuat, conform Constituţiei si în conformitate cu legile ţării, unităţile militare au fost obligate să se apere", se spunea în discurs.
Tot acum se elaborează ,,Proclamaţia de la Timişoara" prin care se cere demisia lui Ceauşescu, alegeri libere, şi pedepsirea celor care au dat ordin să se tragă în popor.
Ziua următoare, pe 21 decembrie, la propunerea primarului Capitalei, Barbu Petrescu, a fost convocată o mare adunare populară pentru a arăta sprijinul populaţiei faţă de conducerea de partid şi de stat. Ea avea să se transforme, însă, rapid, în mişcarea ce a dus la îndepărtarea lui Ceauşescu de la putere.
