Conform cercetătorilor, vortexul polar va aduce temperaturi scăzute și ninsori abundente începând cu ultimele zile ale lunii decembrie și va continua să lovească Europa și în lunile ianuarie și februarie, când se vor înregistra căderi masive de zăpadă.
În ceea ce priveşte efectele asupra vremii din regiunile temperate ale emisferei nordice, unde se află şi România, un vortex puternic înseamnă o iarnă normală, cu obişnuitul cocktail de ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri şi chiar viscole moderate sau scurte perioade geroase. Însă un vortex destabilizat, care lasă aerul arctic să pătrundă spre latitudini sudice, înseamnă ninsori abundente şi viscole severe, dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul unei ierni grele.
Acesta este scenariul avansat de cercetătorii americani care urmăresc mai multe modele de prognoză meteorologică. Mai exact, aceste modele prognozează că vortexul polar puternic observat de-a lungul lunii decembrie va slăbi brusc în ultimele zile ale lunii sau la începutul lui ianuarie. „Modelele prevăd apariţia unui fenomen SSW în 10-12 zile“, a spus potrivit weather.com, dr. Amy Butler, specialist în studiul atmosferei de la Institutul pentru Ştiinţe ale Mediului de la Universitatea din Colorado