,, La punctul 3, Acordului politic dintre ALDE și PNL prevedea următoarele: „Modificarea legislației în domeniul Justiției se va face numai prin dezbatere și aprobare parlamentară.” Așadar, înainte de a decide în privința SIIJ, Guvernul trebuie să ne spună dacă Acordul politic dintre ALDE și PNL mai rămâne valabil'', scrie Vosganian pe Facebook.
Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri, Memorandumul înaintat de Ministerul Justiţiei prin care se propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).
Adoptarea acestui Memorandum nu înseamnă că Guvernul desfiinţează SIIJ, ci că îşi asumă ca poziţie oficială soluţia propusă de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Următorul pas va fi elaborarea de către Guvern a unui proiect de lege pe acest subiect pe care îl va înainta Parlamentului pentru dezbatere, au precizat, pentru Agerpres, surse guvernamentale.
Ludovic Orban a declarat, vineri, că propunerea făcută de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, prin memorandumul care recomandă soluţia desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), este una corectă.
„Practic, poziția Ministerului Justiției este de desființare a acestei Secții. Mi se pare o propunere corecta, iar angajamentul nostru legat de MCV e de transpunere a recomandarilor, pentru că obiectivul nostru este de a pune punct la un moment dat acestui MCV”, a spus Orban după explicațiile ministrulu iJustiției. „Măsura se află şi în programul de guvernare”, a punctat premierul.
Cătălin Predoiu a declarat în ședința de Guvern de vineri că Secția Specială a fost criticată de mulți magistrați și de partenerii europeni, inclusiv de GRECO, MCV și Comisia de la Veneția. Propunerea Ministerului Justiției este, astfel, de desființare a SIIJ.
”Mi se pare o propunere corectă”, i-a răspuns Orban lui Predoiu, și a adăugat că măsura este și în programul de guvernare.
„Contextul în care a fost creată SIIJ a fost unul tensionat, cu o critică foarte severă din partea partenerilor europeni, a atras multe proteste și nemulțumiri ale magistraților. S-a creat o tensiune suplimentară asupra magistraților pe altele aduse prin alte modificări legislative (…) S-au retras recursuri făcute de DNA în mari cazuri de corupție. Au fost deschise o serie de acțiuni unor procurori și judecători care criticau modificările legislative, s-a constatat că s-au deschis spețe unor persoane care beneficiau de imunitate internațională. S-a creat o categorie de cetățeni, a procurorilor SIIJ, care ar putea beneficia de o imunitate totală”, au fost câteva dintre argumentele susținute de Cătălin Predoiu în ședința de vineri.
„Analiza prevederilor legale arata ca este o institutie (SIIJ - n.red.) care iese din principiile de funcționare ale Ministerului Public, prin notiunea de proces ierarhic, care practic, a creat de facto o categorie aparte de cetateni, respectiv procurorii din cadrul SIIJ. Există o vulnerabilitate, pentru că ar putea duce la faptul că unii procurori sa nu poata participa si sa nu reprezinte cauze, pentru ca a fost gandita prost funcționarea. Nu asigura folosirea de procurori specializati, in cazuri de crima organizată, terorism, corupție, în care ar putea fi implicati magistrați”, a mai subliniat Predoiu.
Predoiu: „CCR a decis constituționalitatea înființării Secției Speciale, nu și funcționalitatea acesteia”
„Aș vrea să punctez deciziile Curții Constituționale privind Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. CCR a decis că este constituțională, s-a pronunțat cu privire la compatibilitatea cu Constituția, și nu la funcționarea Secției. Toate criticile de la magistrați și organismele europene, partenerii europeni au semnalat viciile de procedură ale acestei Secții”, a spus Predoiu.
Respectarea statului de drept, impusă de Uniunea Europeană în 2020 și desființarea Secției Speciale
În finalul argumentării pentru desființarea Secției Speciale, ministrul Predoiu amintește de controlul pe care vrea sa îl impuna Uniunea Euroepană din 2020 pe baza respectării statului de drept în statele membre.
„A fost criticată (SIIJ - n.red.) de GRECO, Comisia de la Veneția și Mecanismul de Cooperare și Verificare. însă aș vrea să deschid o perspectivă cu privire la 2020, în care Comisia Euroepană își propune introducerea unui mecanism a respectării statului de drept în statele europene. (...) Noi (România - n.red.) suntem în poziția în care trebuie să eliinăm cât mai multe critici până la acea dată (la care va se va introduce controlul prin respectarea statutului de drept - n.red.), e vorba de terțe dosare europene etc.”.
