Chiar dacă un reprezentant al Ministerului Apărării a declarat că populaţia nu este pusă sub aminenţare de consecinţele acestei explozii, apar întrebări de alt ordin, afirmă marţi un articol găzduit de publicaţia electronică rusă Forum.msk.
"Întrebarea este ce fel de uzină este aceasta, care se specializează pe cercetări nucleare? De cercetări în general se ocupă institutele ştiinţifice, iar uzinele produc. Deci ce produce uzina de la Bucureşti?", se întreabă autorul materialului, care semnează doar cu iniţialele.
Articolul de pe Forum.msk, o publicaţie "deschisă", ce poate găzdui şi materiale trimise de cititori, reaminteşte că la sfârşitul anilor '80 au existat informaţii potrivit cărora România are un program separat, sub umbrela programului privind energia nucleară, care îşi propunea crearea până în anii 2000 a armei nucleare.
La sesiunea Consiliului guvernatorilor AIEA din 17 iunie 1992 Bucureştiul a fost avertizat să-şi încheie total programul militar nuclear punându-i-se un şir de condiţii. Printre acestea au fost cererea de a încetare a cercetărilor nucleare în scopuri militare şi distrugerea echipamentului industrial destinat acestor scopuri, dar şi altele, care au fost îndeplinite de Bucureşti, ceea ce a fost confirmat de un nou control al AIEA în aprilie 1994. În urma acestui control, României i s-a permis să reia într-o formă reprofilată activitatea centrelor nucleare, să cumpere din Canada şi SUA combustibil nuclear pentru primul reactor de la Cernavodă şi să reia producţia de apă grea, relatează Forum.msk.Dar nu există niciun fel de garanţii că programul militar nuclear românesc a fost încheiat complet, continuă autorul articolului postat de site-ul rusesc. România nu este prea corectă în alte domenii ale industriei de apărare, de exemplu este celebră pentru modernizarea fără licenţă a unor sisteme de înarmare sovietice, în special a tehnicii aviatice, afirmă autorul articolului.
Guvernul României şi cel al Federaţiei Ruse au semnat la 19 februarie la Bucureşti Acordul privind cooperarea pentru transferul combustibilului nuclear iradiat de la reactorul nuclear de cercetare din cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei de la Măgurele. România va transfera 200 de kilograme de combustibil nuclear uzat către Rusia, în baza proiectului "Russian Research Reactor Fuel Return", costurile transportului - estimate la 4,5 milioane de dolari - fiind suportate de Departamentul pentru Energie al SUA.
