Totodată, au fost analizate rezultatele unor întrebări adresate atât tinerilor (18 - 34 ani), cât şi restului populaţiei (peste 35 de ani), pentru a putea fi evidenţiate diferenţele de percepţie şi de mentalitate între cele două categorii distincte de vârstă.
Mai Exact, cercetarea sociologică a evidenţiat faptul că tinerii resimt criza economică într-un procent (49%) mai mare decât restul populaţiei (39%), alături de lipsa locurilor de muncă şi de şomaj, unde situaţia se inversează. Populaţia adultă se simte mai ameninţată de acest lucru (41%), faţă de 38% dintre tineri.
Tinerii sunt mai puţin preocupaţi de sănătatea proprie, 32% declarând acest lucru ca fiind cel mai important lucru în viaţă, faţă de 46% cât au răspuns restul celor intervievaţi. Însă atunci când vorbim de carieră şi bani, tinerii sunt interesaţi de aceste aspecte într-o proporţie ridicată (37%), faţă de restul populaţiei (21%).
Atunci când vorbim despre nevoile tinerilor, tinerii menţionează că statul trebuie să le ofere locuri de muncă şi şansa promovării profesionale (77%), urmată la mare distanţă de o locuinţă (36%) şi de o mai bună educaţie (14%). La întrebarea legată de cine face cel mai mult pentru tineri în momentul de faţă, prima opţiune a celor intervievaţi au fost rudele şi prietenii, semn că în România oamenii se aşteaptă sau primesc ajutor în primul rând de la cunoştinţe.
Atunci când au fost întrebaţi despre ceea ce trebuie să facă Ministerul Tineretului şi Sportului pentru tinerii din România, aproape jumătate dintre răspunsuri (47%) au fost legate de spaţii de agrement, baze sportive sau stadioane. Al doilea răspuns în ordinea importanţei (20%), a fost legat de ajutorul pe care trebuie să îl acorde MTS celor pe care îi reprezintă.
Un răspuns interesat a fost oferit atunci când persoanele care au participat la sondaj au fost întrebate dacă se consideră tinere. Aproape două treimi (65%) au răspuns afirmativ, chiar dacă, conform legii, persoane tinere sunt doar cele între 14 şi 34 de ani.
Atunci când vorbim despre numărul tinerilor care iau în calcul varianta de a pleca în altă ţară şi de a se stabili acolo, 15% dintre cei intervievaţi au răspuns afirmativ acestei întrebări, iar 82% au spus că nu ar pleca din România. În mod surprinzător, tinerii şi-au schimbat Destinaţia preferată, Spania, Italia şi SUA au fost detronate de Anglia, care a totalizat 16% din totalul răspunsurilor.
Răspunsurile au fost mult mai tranşante în materie de sporturi preferate. Pe primul loc se situează fotbalul, menţionat de 44% dintre cei întrebaţi, urmat, la mare distanţă, de handbal (21%), tenis de câmp (17%) şi gimnastică (14%).
Un răspuns categoric a fost dat de participanţii la cercetare atunci când au fost întrebaţi dacă sunt de acord cu decizia Ministerului Educaţiei de a reduce numărul de ore de educaţie fizică şi sport. Un procent de 88% s-a declarat total împotrivă sau oarecum împotrivă, lucru care dovedeşte că populaţia a înţeles importanţa orelor de sport din programa şcolară. Tema s-a dovedit de interes pentru populaţie, reuşind în mod spectaculos să adune o majoritate covârşitoare în favoarea menţinerii a trei ore de sport în cadrul programei şcolare.
Cercetarea sociologică a fost comandată de Ministerul Tineretului şi Sportului în condiţiile prevăzute de lege şi a fost realizată de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB). Sondajul a fost realizat în perioada 6 - 10 mai 2009, pe un eşantion de 2.004 persoane.
