Când vine vorba de sucurile carbogazoase toţi nutriţioniştii cad de acord: eliminarea lor din alimentaţie este primul pas către un stil de viaţă sănătos.
Băuturile carbogazoase favorizează apariţia cariilor şi eroziunea smalţului dentar, pentru că sunt extrem de bogate în zaharoză, iar consumul în exces al acesteia duce la apariţia cariilor. Băuturile carbogazoase sunt mult mai nocive decât dulciurile, pentru că sunt şi bogate în acizi tari - acid citric şi fosforic care favorizează eroziunea smalţului dentar şi a dentinei.
O sticlă de suc carbogazos conţine aproximativ 10 linguriţe de zahăr, 250 de calorii şi este plină de coloranţi, sulfite şi îndulcitori artificiali periculoşi. Osteroporoza, obezitatea, cariile şi afecţiunile cardiovasculare sunt conectate cu băuturile carbogazoase.
Cantitatea de zahăr din aceste sucuri este suficientă pentru a diminua semnificativ apetitul pentru alimentele sănătoase, având drept rezultat final apariţia unor deficienţe nutriţionale.
Acidul fosforic conţinut de băuturile carbogazoase poate interfera cu abilitatea organismului de a asimila calciul, ceea ce duce la osteoporoză şi la fărâmiţarea oaselor şi a dinţilor. În plus, acidul fosforic neutralizează acizii din stomac şi poate afecta digestia.
Zahărul creşte nivelul insulinei şi poate conduce la hipertensiune arterială, colesterolemie, afecţiuni cardiovasculare, diabet, obezitate şi îmbătrânire prematură.
Aspartamul este o substanţă chimică folosită drept înlocuitor al zahărului în băuturile dietetice. Cercetările au demonstrat ca există peste 92 de efecte secundare produse de aspartam printre care se numără tumori ale creierului, malformaţii, diabet, tulburări emoţionale.
Cafeina, folosită în produsele de tip cola produce stări de agitaţie, insomnii, determină mărirea presiunii sângelui, ridică nivelul colesterolului în sânge şi influenţează absorbţia vitaminelor şi a mineralelor. Eliminarea acestor băuturi carbogazoase constituie unul dintre cele mai simple, dar utile lucruri pe care le poţi face pentru sănătatea organismului tău.
Nici sucurile neacidulate nu sunt total lipsite de pericol. Nutriţioniştii recomandă evitarea aşa-ziselor sucuri ''naturale'' de fructe din concentrate, lipsite complet de vitamine, prea acide şi în care se adaugă sistematic zahăr.
Cea mai bună alegere sunt însă sucurile naturale preparate din fructe proaspete. Uşor de preparat, sucurile de fructe fac parte din „meniul" alimentaţiei sănătoase oferind doza zilnică de energie. Nu există sucuri de fructe care să nu fie indicate persoanelor ce vor să adopte o alimentaţie naturală.
Sucurile scad colesterolul din sânge şi din bilă, prevenind concentrarea şi precipitarea lui în colecist, sub formă da calculi. În bolile renale, care evoluează cu creşterea retenţiei de apă, ca şi in acelea cu retenţie de substanţe azotate în sânge, aceleaşi sucuri prin acţiunea lor diuretică împiedică acest inconvenient.
Prin efectul diuretic al sucurilor de fructe şi legume se influenţează favorabil şi evoluţia insuficienţei cardiace. Totodată vitaminele şi zaharurile naturale conţinute de fructe şi unele zarzavaturi tonifică muşchiul inimii, crescându-i astfel puterea de contracţie.
Sucul proaspăt de fructe are aceeaşi valoare alimentară ca şi fructul din care e făcut şi la fel de bogat în vitamina C, beta-caroten, vitamina B9 sau potasiu. Cu toate acestea pasteurizarea şi lumina tind să distrugă o parte din aceste vitamine şi minerale.
Din punct de vedere al aportului de calorii, sucul de fructe fără zahar este puţin caloric. Un pahar de 150 ml de suc de portocale are aproximativ 80 kcal, cât o portocală proaspătă de 150 gr. Dar sucul şi-a pierdut fibrele care ajută atât de mult tranzitul intestinal. Regula este să se consume moderat, cam două pahare pe zi, de preferinţă la micul dejun sau atunci când practicăm o activitate sportivă.
Citeşte şi Stil de viaţă sănatos: Paste versus pizza
