Documentul care va avea mai puţin de zece pagini va intra săptămâna aceasta în ultima fază de redactare, urmând a fi publicat fie în perioada 9-13 februarie, fie o săptămână mai târziu.
Cum raportul Bulgariei va fi publicat odată cu cel privind România, este de aşteptat ca Guvernul de la Sofia să conteste, aşa cum a făcut şi în trecut, anumite pasaje din document, întârziind calendarul publicării. Surse comunitare au declarat însă pentru NewsIn că nu se aşteaptă ca Bucureştiul să aibă obiecţii privind criticile formulate în raport, deoarece noul guvern poate sublinia faptul că regresele au fost înregistrate în timpul guvernării Tăriceanu, chiar dacă ministrul este acelaşi.
Fiind un raport interimar, documentul nu va face recomandări cu privire la menţinerea sau închiderea mecanismului de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei.
Guvernul Boc şi-a asumat ca obiectiv de guvernare scoaterea României de sub monitorizare după raportul final din luna iulie.
La Bruxelles, în cercurile româneşti, se vehiculează ideea că Bucureştiul e mai avantajat politic decât Sofia, deoarece preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este din aceeaşi familie politică – a popularilor europeni – cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Cum echipa Barroso este pe final de mandat, românii mizează pe faptul că un asemenea context ar favoriza, dacă nu închiderea mecanismului, cel puţin scutirea României de sancţiuni financiare ca cele aplicate Bulgariei anul trecut.
Îngheţarea fondurilor SAPARD şi creşterea numărului de cazuri de fraudă cu fonduri europene din România demonstrează însă că un asemenea scenariu este complet nerealist, spun surse comunitare, România fiind în continuare sub ameninţarea îngheţării fondurilor. Semnalele preşedintelui CE în acest sens au fost clare, după întâlnirea avută cu preşedintele Băsescu şi premierul Boc pe 12 ianuarie.
Traian Băsescu a declarat cu aceeaşi ocazie că ridicarea monitorizării după raportul din iulie este obiectivul României şi nu o obligaţie a Comisiei care ar decurge din Tratatul de aderare, care prevede posibilitatea aplicării clauzelor de salvgardare doar trei ani după data aderării. Preşedintele a atras însă atenţia că pentru mecanism nu există un termen-limită, explicaţie salutată de preşedintele CE, care l-a felicitat pentru "modul constructiv" de a aborda această problemă. Barroso a adăugat că mecanismul nu este "impus" de UE şi nu trebuie văzut în acest fel, fiind în primul rând în interesul românilor să obţină progrese în acest domeniu. "Colaborăm cu partenerii noştri români pentru a obţine progrese. Ridicarea mecanismului depinde doar de progresele concrete şi de România", a conchis preşedintele CE.