Partidul său urcă în sondaje, fiind chiar pe primul loc. PVV, care în prezent are nouă locuri în Parlament, profită de problemele create de criza economică, de necazurile judiciare ale liderului său - din cauza atacurilor virulente la adresa Coranului - şi de dezbaterea din Olanda legată de imigranţi. Wilders, care reia temele populiste ale lui Pim Fortuyn, asasinat în 2002, spune că vrea să devină premier în urma legislativelor, care, în principiu, vor avea loc în mai 2011.
Până atunci, PVV doreşte să obţină o primă victorie în alegerile europene din iunie, chiar dacă participarea în Olanda se anunţă scăzută, ceea ce ar putea penaliza populiştii, ca şi celelalte partide.
Formaţiunea lui Wilders sugerează suprimarea Parlamentului European şi va face campanie, printre altele, pentru respingerea unei aderări a Turciei, pentru excluderea României şi Bulgariei din UE, precum şi pentru limitarea Executivului european la un singur post de comisar. În plus, în opinia lui Wilders, UE nu ar trebui să se ocupe decât de moneda unică şi de cooperarea economică.
Excesele liderului populist nu-i sperie pe alegătorii olandezi. Din contră, spun analiştii. Maurice De Honm arată că, într-un an, numărul alegătorilor de dreapta care se declară dispuşi să voteze cu Wilders a crescut de la 30 la 60%. În rândul alegătorilor de dreapta moderaţi, numărul a crescut de la 13 la 23%. După ce a cucerit un electorat puţin instruit, PVV pare să atragă acum oamenii cu studii superioare şi persoanele care votează tradiţional pentru marile partide, toate în cădere liberă acum.