Conform celui mai plauzibil scenariu privitor la evoluţia impactului
gripei în SUA, organismul care îl consiliază pe preşedinte în domeniul
ştiinţific, PCAST (President's Council of Advisors of Science and
Technology) anticipează că epidemia ar putea infecta "30-50% din
populaţia americană în toamnă şi la iarnă, 20-40% dintre americani
prezentând simptome (60-120 milioane), dintre care mai mult de jumătate
vor căuta tratamente", explică raportul.
Până la 1,8 milioane de
persoane ar putea fi spitalizate, dintre care până la 300.000 vor avea
nevoie de tratament într-o unitate de terapie intensivă.
"Aceşti pacienţi foarte bolnavi ar putea ocupa între 50 şi 100% dintre
paturile unităţilor de terapie intensivă din regiunile afectate în
perioada de vârf a epidemiei, ceea ce ar duce la tensiuni puternice în
aceste unităţi, care funcţionează deja aproape la capacitate maximă în
perioadă normală", subliniază raportul.
Epidemia "ar putea provoca între 30.000 şi 90.000 de decese în SUA, cu o concentrare a cazurilor în rândul copiilor şi tinerilor adulţi. Vârful epidemiei s-ar putea înregistra la jumătatea lunii octombrie. Vaccinul nu va fi disponibil până atunci şi sunt necesare mai multe săptămâni pentru ca oamenii să dezvolte o imunitate'', subliniază raportul.
Potrivit raportului, "este puţin probabil ca H1N1 din 2009 să semene cu pandemia din 1918-1919", dar "actualul virus constituie o ameninţare gravă pentru sănătatea publică, iar gravitatea impactului său va depinde mult de comportamentul persoanelor".
Sunt reiterate sfaturile clasice: "spălarea frecventă a mâinilor, izolarea pe perioada bolii", lucruri cruciale, potrivit raportului, care pledează şi pentru "campanii intense de educare şi reguli mai flexibile în companii şi şcoli, pentru facilitarea absenteismului necesar în cazul îmbolnăvirii".
"Virusul H1N1 poate afecta toate aspectele vieţii noastre, de la
economie la securitate internă, trecând prin domeniul educaţiei", a
declarat secretarul pentru securitate internă, Janet Napolitano.
