Nabucco nu trebuie supralicitat, nu va rezolva toate problemele energetice, spune Diaconescu

"Este un succes de politică externă, categoric. În mod evident, însă, nu trebuie să supralicităm construcţia sa. Nu ne va scăpa de criză, statele care sunt traversate de această conductă nu înseamnă că din punct de vedere energetic şi-au rezolvat toate problemele", a declarat  ministrul de externe Cristian Diaconescu la TVR1, comentând semnarea la Ankara a acordului interguvernamental pentru Nabucco de către România, Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria.

Pe lângă tonul reţinut, şeful diplomaţiei române a indicat şi existenţa altor proiecte energetice în afară de Nabucco. "Din punctul de vedere al piaţei gazelor şi al competiţiei în ceea ce priveşte orientarea strategică sub aspectul securităţii energetice, mai există şi alte proiecte. Dincolo de acordul semnat astăzi, va trebui să se constituie un consorţiu care să gestioneze construcţia acestui proiect şi, totodată, trebuie avut în vedere un consorţiu bancar care să asigure finanţarea", a arătat ministrul.

Ministrul Cristian Diaconescu a atras atenţia că miza Nabucco este mai întâi politică şi abia apoi legată de aprovizionarea cu gaze naturale. "Securitatea energetică reprezintă cea mai importantă temă strategică la nivel mondial. Este motiv de sprijin şi poate şi de trădări, dar în orice caz este o temă care nu poate lipsi din politica externă a niciunui stat", a declarat ministrul de externe Cristian Diaconescu.

"Nabucco este o variantă alternativă sub aspectul surselor de gaz, undeva în Asia Centrală - Turkmenistan, Azerbaidjan, poate chiar Irak, în condiţiile unei securizări militare mai accentuate -, este o conductă care pleacă din Turcia şi ajunge la Baumgarten, în Austria. Este o variantă care, din punct de vedere politic, este considerată fezabilă de şase state", a detaliat şeful MAE.

În ceea ce priveşte fezabilitatea economică, Diaconescu a prezentat modul în care se peconizează împărţirea costurilor. "Deocamdată, Comisia Europeană a reuşit să identifice 200 de milioane de euro, care reprezintă o primă contribuţie, relativ modestă. Şase firme din Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania au identificat surse de finanţare care acoperă cam 16,7% din costul estimativ al acestui proiect", a explicat ministrul.

"Contribuţia naţională din partea statelor care participă la proiect este estimată la 30% din întregul cost", a precizat ministrul, estimând că României îi va reveni o plată de circa 700 de milioane de euro. "Probabil că aceşti bani se vor da de la buget, nu cred că se ca pune problema unui împrumut, cu atât mai mult cu cât proiect este etapizat până în 2014. Ceea ce înseamnă o contribuţie anuală de 100-200 de milioane de euro", a evidenţiat  Diaconescu.