"Este un succes de politică externă, categoric. În mod evident,
însă, nu trebuie să supralicităm construcţia sa. Nu ne va scăpa de
criză, statele care sunt traversate de această conductă nu înseamnă că
din punct de vedere energetic şi-au rezolvat toate problemele", a
declarat ministrul de externe Cristian Diaconescu la TVR1, comentând
semnarea la Ankara a acordului interguvernamental pentru Nabucco de
către România, Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria.
Pe lângă tonul reţinut, şeful diplomaţiei române a indicat şi existenţa
altor proiecte energetice în afară de Nabucco. "Din punctul de
vedere al piaţei gazelor şi al competiţiei în ceea ce priveşte
orientarea strategică sub aspectul securităţii energetice, mai există
şi alte proiecte. Dincolo de acordul semnat astăzi, va trebui să se
constituie un consorţiu care să gestioneze construcţia acestui proiect
şi, totodată, trebuie avut în vedere un consorţiu bancar care să
asigure finanţarea", a arătat ministrul.
Ministrul Cristian Diaconescu a atras atenţia că miza Nabucco este mai
întâi politică şi abia apoi legată de aprovizionarea cu gaze naturale.
"Securitatea energetică reprezintă cea mai importantă temă strategică
la nivel mondial. Este motiv de sprijin şi poate şi de trădări, dar în
orice caz este o temă care nu poate lipsi din politica externă a
niciunui stat", a declarat ministrul de externe Cristian Diaconescu.
"Nabucco este o variantă alternativă sub aspectul surselor de gaz,
undeva în Asia Centrală - Turkmenistan, Azerbaidjan, poate chiar Irak,
în condiţiile unei securizări militare mai accentuate -, este o
conductă care pleacă din Turcia şi ajunge la Baumgarten, în Austria.
Este o variantă care, din punct de vedere politic, este considerată
fezabilă de şase state", a detaliat şeful MAE.
În ceea ce priveşte fezabilitatea economică, Diaconescu a prezentat
modul în care se peconizează împărţirea costurilor. "Deocamdată,
Comisia Europeană a reuşit să identifice 200 de milioane de euro, care
reprezintă o primă contribuţie, relativ modestă. Şase firme din Turcia,
Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania au identificat surse de
finanţare care acoperă cam 16,7% din costul estimativ al acestui
proiect", a explicat ministrul.
"Contribuţia naţională din partea statelor care participă la proiect
este estimată la 30% din întregul cost", a precizat ministrul, estimând
că României îi va reveni o plată de circa 700 de milioane de euro.
"Probabil că aceşti bani se vor da de la buget, nu cred că se ca pune
problema unui împrumut, cu atât mai mult cu cât proiect este etapizat
până în 2014. Ceea ce înseamnă o contribuţie anuală de 100-200 de
milioane de euro", a evidenţiat Diaconescu.