Cine ne-ar fi putut presa să facem ordine în propria ogradă bugetară dacă nu venea şi criza asta? Mă gândesc în primul rând la toate discuţiile din ultimele luni despre legea unică de salarizare, despre lefurile magistraţilor, profesorilor, despre resuscitarea sistemului sanitar sau a sistemului de pensii.
Da, da, nu vă miraţi! Palavre despre reforma statului auzim de 20 de ani, dar niciun stat (a se citi guvern) nu s-a obosit să se schimbe pe sine însuşi. Cinic, nu avea de ce. Practic, nu avea cine să-l oblige s-o facă. Aleşii n-au vrut şi n-au putut să ia taurul de coarne. Aşa s-au născut mici monştri bugetari, pe fiecare domeniu în parte, hrăniţi vârtos cu indexări, sporuri, prime, salarii de merit, bonusuri. Cadouri de Moş Votare, an de an, mandat cu mandat.