În contextul tensiunilor din pieţele emergente din întreaga lume şi al
apelurilor către Uniunea Europeană (UE), de a se implica tot mai mult
în salvarea unor ţări ca Letonia, Ungaria şi România, FMI s-a străduit
să îşi mărească puterea de acţiune.
"Observăm efectele lipsei
de resurse în cadrul FMI. Programele sunt probabil realizate la un
nivel mai mic pentru că FMI se teme să nu rămână fără bani", a
spus Simon Johnson, fost economist FMI, ce lucrează în prezent la
Massachusetts Institute of Technology.
FMI a oferit anul trecut 15,7 miliarde dolari (12,4 miliarde euro)
dintr-un pachet de 25,1 miliarde dolari aprobat pentru Ungaria, însă
resursele scad rapid.
Ken Rogoff, un alt fost economist, a declarat că "FMI nu are suficiente
resurse pentru a sprijini toate ţările din Europa de Est".
Rogoff a susţinut apelul făcut de preşedintele Băncii Mondiale, Robert
Zoellick, către Uniunea Europeană, prin care solicita ca UE să preia
controlul în salvarea Europei de Est.
FMI, care deţine fonduri imediat accesibile de 142 miliarde dolari şi
poate obţine rapid alte 50 miliarde dolari, a încheiat recent un acord
pentru a împrumuta încă 100 miliarde dolari de la Japonia şi caută să
împrumute încă 150 miliarde dolari de la alte guverne.
Acordul a fost sprijinit, în principiu, de ţările membre FMI, inclusiv
de statele UE, însă campania Fondului este discutată într-o dezbatere
mai amplă legată de FMI, înainte de întrunirea G20 ce va avea loc în
aprilie.
FMI nu are fonduri suficiente pentru sprijinirea Europei de Est, spun foşti oficiali
