Oficial, chestiunea viitorul preşedinte stabil al Consiliului European, ce va avea un mandat de până la cinci ani - o funcţie nouă prevăzută de Tratatul de la Lisabona - nu figurează pe ordinea de zi a summitului de joi şi vineri. Dar în culise, această problemă va ocupa primul loc. Pentru că Uniunea Europeană a început, în mod clar, să îşi "caute un George Washington", potrivit fostului preşedintele francez, Valéry Giscard d'Estaing, care a făcut referire la primul preşedinte al Statelor Unite. Obiectivul este desfiinţarea sistemului actual de preşedinţie semestrială, care face vocea blocului european de multe ori de neauzit.
Premierul britanic Gordon Brown intenţionează să lanseze la summit o campanie în favoarea predecesorului său Tony Blair. "Este un avocat convingător, un european autentic şi un adevărat formator de coaliţii", a dat asigurări luni seara şeful diplomaţiei britanice, David Miliband.
Însă sarcina fostului lider al "New Labour" se anunţă dificilă. Ţările din Benelux şi Austria par să conducă o frondă împotriva sa, reproşându-i în continuare susţinerea pentru războiul din Irak şi euroscepticismul ce domneşte în Marea Britanie, aflată "cu un picior în UE şi unul în afară".
De altfel, primul său adversar declarat este premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care şi-a anunţat intenţiile marţi. Şi numele discretului şef al Guvernului olandez, Jan Peter Balkenende a fost evocat în ultimele săptămâni, dar acesta a declarat miercuri că nu candidează. Letonia o va numi pe fosta sa şefă a statului, Vaira Vike-Freiberga, candidată la funcţia de preşedinte al Uniunii Europene, a anunţat miercuri o purtătoare de cuvânt a Guvernului.
Într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro în 16 octombrie, preşedintele Nicolas Sarkozy a "subliniat că există două viziuni privind rolul preşedintelui stabil al Consiliului European: de imagine şi de voce a Europei în lume". "Alţii au o altă concepţie şi spun că acest preşedinte va fi cel care va veghea la o gestionare armonioasă, eficientă a procedurilor Consiliului European (...). În realitate, căutăm o pasăre rară care să facă ambele lucruri. La Paris, este ceea ce dorim", a subliniat Preşedinţia franceză.
Condiţia esenţială este ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare. Ultimul obstacol în calea ratificării sale în Cehia este Curtea Constituţională, care urmează să se pronunţe în 3 noiembrie asupra unui recurs depus de parlamentari eurosceptici. În plus liderul lor, preşedintele eurosceptic Vaclav Klaus, vrea să obţină în schimbul semnării textului o derogare pentru ţara sa, care să împiedice restituirea bunurilor germanilor sudeţi, expulzaţi în 1945.