Au trecut 40 de ani de la aselenizare. Nu-mi amintesc pentru că aveam doar un an. După ce mi se povestea atunci când eram copil şi după cântecele propagandistice ale regimului comunist, astăzi ar fi trebuit să locuiesc pe Marte, dacă nu pe Saturn. Dar, până una alta, sunt foarte mulţumit de apartamentul din Lacul Tei şi nu m-aş muta pe Marte pentru nimic în lume.
Asta era cu mult timp în urmă. Fiind un reprezentant de seamă al învăţământului comunist privesc cu groază la ce se întâmplă cu educaţia în România. Cei doi piloni pe care se bazează o naţiune – sistemul de sănătate şi cel de educaţie – stau să se prăbuşească dacă nu sunt deja la pământ.