Potrivit unui comunicat remis, joi, Consiliul Superior al Magistraturii îşi manifestă indignarea faţă de lipsa de transparenţă cu care MJLC doreşte să aducă modificări celor 3 legi privind Justiţia. Astfel, CSM afirmă că, deşi modificările pe care MJLC doreşte să le aducă celor trei legi sunt de substanţă, acesta evită să consulte magistraţii, primii care vor fi puşi să le respecte şi să le aplice.
Consiliul constată cu îngrijorare că, sub pretextul existenţei unor propuneri transmise de către CSM şi care sunt rezultatul consultării colectivelor de magistraţi, MJCL intenţionează să aducă modificări substanţiale, lipsite de transparenţă şi care să afecteze principiile de funcţionare a sistemului judiciar, fundamentate prin lege, se precizează în comunicat.
CSM arată că atitudinea ministrului Justiţiei reprezintă, de fapt, lipsa de colaborare pe care o manifestat-o constant în raport cu magistraţii şi Consiliul Superior al Magistraturii. De altfel, în ultimul timp, ministrul Justiţiei şi-a manifestat disponibilitatea de conlucrare cu CSM doar la nivel declarativ, afirmă Consiliul, potrivit căruia lipsa ministrului de la lucrările CSM, al cărui membru de drept este, confirmă faptul că apelul la conlucrare cu acest organism, făcut public cu fiecare prilej, reprezintă doar o strategie de imagine.
În acest mod, susţine CSM, se urmăreşte impunerea propriei politici şi crearea în conştiinţa opiniei publice a iluziei că au loc dezbateri cu cei interesaţi şi că, în acest mod, statul de drept funcţionează, precum şi transformarea Consiliului într-o anexă a ministerului. În realitate însă, atitudinea ministrului Justiţiei reprezintă doar o modalitate de a-şi acoperi propria neputinţă în efectuarea reformelor, de care justiţia română are atâta nevoie, şi îndeplinirea obligaţiei asumate în luna ianuarie în faţa altor reprezentanţi ai puterii executive, cu privire la plata unor drepturi salariale pentru toţi magistraţii, materializat în Ordinul nr. 768/C/2009, pe care ulterior l-a revocat, precizează comunicatul.
Lipsa de constanţă a atitudinii ministrului este cu atât mai gravă cu cât are loc pe fondul subfinanţării cronice a sistemului judiciar, căreia instanţele şi parchetele cu greu îi mai pot face faţă, arată Consiliul Superior al Magistraturii, care susţine că va anunţa magistraţii în legătură cu toate demersurile efectuate pe lângă celelalte puteri, pentru ca Justiţiei să-i fie recunoscută poziţia firească într-un stat de drept.
Consiliul îşi exprimă, în final, convingerea că o colaborare efectivă a celor două componente importante ale sistemului judiciar (CSM şi MJLC) este oportună rezolvării tuturor aspectelor ce ţin de buna funcţionare a Justiţiei.
Reacţia CSM vine după ce Consiliul a sesizat, pe 13 mai, Curtea Constituţională pentru un conflict dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de CSM, şi autoritatea executivă, reprezentată de Guvern şi Ministerul Justiţiei, în legătură cu subfinanţarea sistemului judiciar. CSM mai acuză afectarea gravă a independenţei Justiţiei prin subfinanţarea sistemului, care s-ar fi făcut prin mai multe ordonanţe de urgenţă ale Guvernului ce au prorogat termenul de preluare a bugetului instanţelor de către instanţa supremă, şi a nesolicitării avizului CSM pentru acte normative de adoptare a bugetului şi de rectificare bugetară.