Cătălin Tolontan scrie despre publicitatea de la stat.
"Ca jurnalist, nu regret nici un moment guvernul Năstase. Dar am înţeles că sforarii acelui guvern aveau conştiinţa clară a ilegitimităţii raportului lor economic cu presa. Pe când pedeliştii şi pesediştii de azi consideră că fac un lucru normal! Aşa se explică şi efectul diferit: în timp ce presiunile economice ale guvernului Năstase au solidarizat presa şi au oferit profesiei de jurnalist conştiinţa valorilor diferite faţă de valorile politicienilor, astăzi ai senzaţia că politicienii, oamenii ministerelor, mogulii, managerii şi redacţiile evoluează în devălmăşie, sub acelaşi steag."
Sunt de acord, dar simt nevoia să fac nişte mici completări.