Alegerile au fost marcate de violenţe, soldate cu cinci morţi şi
aproape 100 de răniţi, în special în sud-estul ţării dominat de kurzi.
Sondajele
au creditat AKP cu 40%, până la 48% din intenţiile de vot, în pofida
ratei şomajului foarte mari şi a economiei afectată de criza mondială.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat nesatisfăcut de rezultatul obţinut de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), pe care îl conduce, la alegerile locale de duminică, în pofida victoriei formaţiunii sale, cu 39,1% din voturi. "Dacă mă întrebaţi dacă sunt mulţumit, nu sunt deloc. Ar fi trebuit să fie mai bine", a declarat el într-o conferinţă de presă organizată în cursul noţii.
Potrivit rezultatelor parţiale, după numărarea a 80% dintre buletinele de vot, AKP, formaţiune aflată la putere din 2002, este urmată de Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) cu 20,9% din sufragii, principala forţă de opoziţie din Parlament. Pe a treia poziţie se află Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP, naţionalist), cu 16,2% din voturi.
În cursul campaniei, Erdogan a mizat pe un rezultat mai bun.
Opoziţia, în special CHP, a obţinut rezultate foarte bune în cele două mari oraşe ale ţării, Istanbul şi Ankara, deşi nu a câştigat în niciunul dintre ele.
Partidul pentru o Societate Democratică, (DTP, prokurd) şi-a păstrat controlul asupra principalului oraş din sud-est, Diyarbakir, cu populaţie majoritar kurdă, dar şi asupra mai multor localităţi din zonele defavorizate ale ţării.
Circa 48 de milioane de alegători au fost chemaţi la urne duminică pentru a-şi alege reprezentanţii în administraţiile locale.
Erdogan voia ca acest vot-referendum - după o procedură de interzicere a partidului său pentru activităţi antilaice, care nu s-a concretizat, însă - să îi consolideze formaţiunea, pentru a-i permite să implementeze reformele necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană. Mulţi turci atribuie AKP stabilitatea politică din ultimii ani.