Din 10 până la 28 martie 1959, o revoltă împotriva tutelei chineze a zguduit capitala tibetană Lhassa, dar a fost reprimată de Armata populară pentru eliberare. La 17 martie, Dalai Lama a fugit în India.
Mai multe spectacole şi o expoziţie mare celebrează în capitala chineză "reforma democratică din Tibet" şi sfârşitul regimului teocratic, descris ca "un infern pentru milioane de oameni".
Pe de altă parte organizaţiile chineze pentru drepturile omului au lansat un site special în limbile chineză, engleză, franceză şi germană pentru a arăta "adevăratul" Tibet, în texte, fotografii şi înregistrări video (www.tibet328.cn).
La 28 martie, autoritaţile vor marca prima zi de "emancipare a sclavilor" eliberaţi în urmă cu 50 de ani de către China, când un comunicat semnat de premierul de atunci Zhou Enlai a anunţat eşecul rebeliunii şi dizolvarea guvernului local.
Campania de comunicare, în care Dalai Lama este descris ca un agitator separatist, contrastează cu represiunea prezentată de tibetanii din exil sau de organizaţiile care îl susţin pe liderul spiritual în statele occidentale. Potrivit mai multor experţi, această ofensivă este destinată în primul rând publicului chinez.
În această campanie, presa străină reprezintă adeseori o ţintă, fiind acuzată că nu prezintă o imagine "fidelă" a Tibetului. În acelaşi timp însă, Beijingul nu autorizează reportajele independente şi nu permite pe teritoriul său decât călătorii de presă strict încadrate.
