Scenariul simulării a plecat de la un cutremur de 7,5 grade pe Richter produs în Vrancea, care a afectat şi Capitala, unde s-a resimţit o undă seismică de 6,8 pe Richter.
La acţiune au participat 56 de autospeciale de pompieri şi 24 de ambulanţe SMURD.
Potrivit scenariului, seismul a presupus un număr de 143 de răniţi, 437 de persoane surprinse sub dărâmături şi 48 de morţi. Mai mult, pentru cele 243 de persoane care ar putea rămâne fără adăpost în cazul unui seism, autorităţile au amplasat în Parcul Unirii o tabără mobilă, unde au fost amenajate corturi pentru cazarea sinistraţilor, dar şi pentru acordarea de asistenţă medicală şi chiar un cort - şcoală.
Pentru simularea condiţiilor unui seism de amplitudine mare,
autorităţile au imaginat câteva situaţii specifice în centrul
Capitalei. Astfel, s-a intervenit la zona clădirii Ciclop de pe
Bulevardul Magheru, unde s-a simulat prăbuşirea unei clădiri cu trei
etaje, precum şi izbucnirea unui incendiu. În aceeaşi zonă, s-a exersat
şi evacuarea, cu ajutorul autoscărilor mecanice, a celor blocaţi în
imobile înalte.
Pompierii şi medicii SMURD au intervenit
şi în Centrul Vechi al Capitalei, unde mai multe clădiri cu risc
seismic ridicat s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur de
amplitudinea celui simulat. Astfel, pe străzile Covaci şi Şelari au
fost exersate operaţiunile de stingere a unor incendii, dar şi de
scoatere a răniţilor de sub dărâmături şi de acordare de îngrijiri
medicale cât mai rapid.
În timpul exerciţiilor desfăşurate în faţa Teatrului Naţional Bucureşti
şi a clădirii service-ului Ciclop circulaţia pe Bulevardul Magheru a
fost restricţionată, pentru a permite ambulanţelor şi pompierilor să
preia persoanele "rănite" în urma prăbuşirii unei clădiri din zonă şi
să simuleze stingerea unui incendiu izbucnit în urma seismului.
La exerciţiu au mai participat
primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, primarul sectorului 2, Neculai
Onţanu, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, precum şi secretarul de
stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat.
La briefingul de presă susţinut la finalul exerciţiului, prefectul Atănăsoaei a declarat că exerciţiul a fost efectuat pentru a vedea cum se coordonează, în cazul unei situaţii de urgenţă, poliţia, pompierii, ambulanţa şi echipajele SMURD şi ISU. De asemenea, a susţinut prefectul, exerciţiul de sâmbătă a fost organizat pentru a vedea care este viteza de reacţie, atât a autorităţilor, cât şi a echipelor de intervenţie. Oficialul a atras însă atenţia asupra faptului că nu toate primăriile de sector s-au implicat în dotarea comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, nominalizând în acest sens primăriile din sectoarele 4 şi 5.
Mihai Atănăsoaei a amintit şi că se aşteaptă în continuare o decizie a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în ceea ce priveşte infiinţarea şi dotarea Centrului Unic de Comandă pentru Situaţii de Urgenţă din Bucureşti, pentru care ar fi necesară suma de 25 de milioane de euro.