Nu sunt de acord cu modul în care se încearcă să se discute, în prezent, cu privire la legile educaţiei şi la paternitatea lor. Că sunt ale noastre, ale PDL, ale lui Băsescu, Miclea, Marga sau Andronescu – chiar nu contează asta. Peste ani, nimeni nu va sta să identifice anume o persoană ca autor al acestor legi. Ele vor fi privite ca rezultat al unei munci comune, al unei coaliţii aflată în plină frământare. Problema este însă că aceste legi, după asumare, dacă se va ajunge acolo, vor trebui aplicate şi îşi vor produce efecte asupra mai multor generaţii de tineri. Şi spun că este o problemă pentru că singurul lucru care ar trebui să ne preocupe azi este conţinutul acestor legi.