Oftatul este, de fapt, un reflex important care păstrează plămânii noştri sănătoşi, este concluzia oamenilor de ştiinţă, scrie Descoperă.
Echipa a identificat două grupuri mici de neuroni în trunchiul cerebral, care transformă automat respiraţiile normale în suspine atunci când plămânii noştri au nevoie de ajutor suplimentar. Iar acest lucru se întâmplă aproximativ la fiecare 5 minute (sau de 12 ori pe oră), indiferent dacă ne gândim sau nu la ceva deprimant.
"Spre deosebire de un stimulator cardiac, care reglementează doar cât de repede vom respira, creierul controlează centrul de respiraţie şi tipul de respiraţie", a declarat cercetătorul Mark Krasnow, de la Şcoala de Medicină a Universităţii Stanford.
"Este compus dintr-un număr mic de diferiţi neuroni. Fiecare funcţie e asemeni unui buton care porneşte un alt tip de respiraţie. Un buton programează respiraţii regulate, altul programează suspine, iar altul stimulează căscatul, tusea, râsul şi chiar plânsul", explică Krasnow.
"Oftatul pare a fi reglementat de cel mai mic număr de neuroni, pe care i-am văzut legaţi de un comportament uman fundamental", a declarat, la rândul său, cercetătorul Jack Feldman, de la Universitatea din California, Los Angeles.
"Un suspin este o gură de aer, dar nu o respiraţie adâncă voluntară. Aceasta începe ca o respiraţie normală, dar înainte de a expira se ia un al doilea suflu pe deasupra acestuia. Când alveolele din plămâni suferă un colaps, unica şansă de a stimula capacitatea plămânului de a face schimb de oxigen şi dioxid de carbon, adica a se deschide, este un oftat, care este asemeni unui volum dublu al respiraţiei normale", a explicat Feldman.
"Dacă nu suspinăm la fiecare 5 minute, alveolele se vor ”defecta” încetul cu încetul, cauzând insuficienţa pulmonară", afirmă Jack Feldman.
Echipa a lucrat cu şoarecii de laborator, care suspină de până la 40 de ori pe oră. Cercetătorii au analizat mai mult de 19.000 de modele de expresie a genelor din celulele creierului animal şi 200 de neuroni care produc şi eliberează una din cele două neuropeptide. Aceste neuropeptide au fost cunoscute ca fiind cele care influenţează respiraţia la om.
Prin studierea căilor respiratorii la şoareci, oamenii de ştiinţă au descoperit că peptidele stimulează un al doilea set de 200 de neuroni, care apoi activează muşchii respiratorii ce provoacă un oftat.
Atunci când echipa a crescut cantitatea de peptidă, şoarecii au început să ofteze de 400 de ori pe oră, în loc de 40. De asemenea, ei au fost capabili să oprească oftatul şoarecilor, cu totul, atunci când au blocat peptidele.
"Aceste căi moleculare sunt regulatori critici ai suspinelor şi definesc nucleul unui circuit de control. Acum ar fi posibil să se creeze medicamente care să ţintească aceste căi pentru a controla suspinele, activitate necesară persoanelor cu probleme respiratorii", a explicat Krasnow.
"Există cu siguranţă o componentă a suspinelor care se referă la o stare emoţională. Când sunteţi stresaţi, de exemplu, puteţi suspina mai mult. Se pare că neuronii din zonele creierului, care procesează emoţiile, declanşează eliberarea de neuropeptide. Dar noi nu ştim asta", a explicat Feldman.
