Pierderea mirosului nu afectează doar capacitatea de a percepe arome, ci și siguranța personală. Persoanele cu anosmie nu pot detecta mirosuri periculoase, cum ar fi fumul sau scurgerile de gaz, ceea ce le expune la riscuri suplimentare, scrie doctorulzilei.ro.
De asemenea, anosmia poate influența negativ gustul alimentelor, ducând la pierderea apetitului și, în cazuri extreme, la malnutriție.
Anosmia poate fi cauzată de diverse afecțiuni, de la infecții respiratorii comune până la boli neurodegenerative. Printre cauzele frecvente se numără:
- Infecții virale și bacteriene: Răcelile, gripa și COVID-19 sunt printre cele mai comune cauze ale pierderii temporare a mirosului.
- Alergii și inflamații: Rinita alergică și sinuzita pot duce la inflamația mucoasei nazale, blocând receptorii olfactivi.
- Traumatisme craniene: Leziunile la nivelul capului pot afecta nervii olfactivi, ducând la pierderea permanentă a mirosului.
- Boli neurodegenerative: Afecțiuni precum boala Alzheimer și Parkinson pot începe cu simptome de anosmie.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul anosmiei implică o evaluare detaliată a istoricului medical și teste specifice pentru a determina cauza exactă. Tratamentul variază în funcție de cauza subiacentă și poate include:
