UPDATE: Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, vineri, la Palatul Cotroceni, că orice aliat se bucură de protecţia NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică va face "tot ce este necesar, oricât e nevoie", pentru apărarea aliaţilor.
Secretarul general al NATO a subliniat, în declaraţia comună cu preşedintele Traian Băsescu, faptul că orice aliat se bucură de protecţia NATO.
El a adăugat că, de aceea, Alianţa şi-a consolidat prezenţa de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
"Şi vom face tot ce e necesar, oricât este nevoie", a subliniat Anders Fogh Rasmussen.
"Situaţia este îngrijorătoare"
Întrebat dacă există vreun motiv de îngrijorare în legătură cu ceea ce se întâmplă în această regiune, în legătură cu Ucraina, şi dacă România, în calitate de membru NATO, are o problemă, Rasmussen a răspuns: "Este adevărat că situaţia este îngrijorătoare. Acţiunile militare ilegale ale Rusiei în Ucraina au dus la crearea unei situaţii complet noi în Europa, iar noi trebuie să ne adaptăm la această situaţie nouă. Acesta este motivul pentru care am hotărât să întărim măsurile de apărare colective, deoarece acesta este scopul NATO, să asigure apărarea colectivă a tuturor aliaţilor".
El a precizat că este vorba despre măsuri maritime, aeriene şi terestre. "Avem aeronave, mai multe trupe de poliţie, aeronave de supraveghere în spaţiul aerian al României şi al Poloniei, din punct de vedere maritim ne-am întărit prezenţa navală la Marea Neagră şi la Marea Baltică, iar din punctul de vedere al măsurilor terestre, s-au făcut mai multe exerciţii".
Întrebat care este scopul exerciţiilor militare din România din ultima vreme, Rasmussen a răspuns: "Toate măsurile noastre sunt pur defensive. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm că forţele militare sunt pregătite pentru orice eventualitate şi, evident, acesta este şi un semnal clar pe care îl transmitem potenţialilor agresori şi anume nici să nu se gândească să agreseze un aliat NATO. Vă pot asigura că suntem pregătiţi să apărăm fiecare bucăţică a teritoriului NATO.
El a mai spus că Ucraina este partener NATO, iar Alianţa a hotărât îmbunătăţirea cooperării cu acest stat, inclusiv prin măsuri de asistare pentru reforme în ceea ce priveşte apărarea, modernizarea forţelor armate, asigurarea unui acces la exerciţii NATO.
Rasmussen s-a referit şi la Republica Moldova: "Parteneriatul nostru cu Moldova este excelent, după cum ştie toată lumea. Moldova are o politică de neutralitate, de non-alianţă, care este integrată şi în Constituţia Republicii Moldova. Noi respectăm această poziţie a acestui stat, dar am şi construit un parteneriat excelent cu Moldova, care recent a hotărât să participe cu un contingent militar la operaţiunea condusă de NATO din Kosovo. Apreciem acest lucru şi această decizie ajută şi statul Kosovo să-şi îmbunătăţească abilitatea forţelor proprii, de a lucra fără forţe NATO".
Răspunzând unei întrebări, oficialul NATO a spus că "în ceea ce priveşte informaţiile şi, mai ales, informaţiile greşite emise de Rusia, va trebui să ne adaptăm şi la această campanie, punând la dispoziţia publicului informaţii corecte".
Întrebat despre posibilitate existenţei unor spioni din Rusia, care au intrat în legătură cu Alianţa "într-un fel sau altul", Rasmussen a răspuns: "Nu exclud nimic, deoarece am fost martorii unei abordări ruseşti mult mai sofisticate în ultima vreme. Rusia a folosit tehnici moderne de război. Exact acest lucru l-am văzut în Crimeea. Rusia a recurs şi la acţiuni militare ilegale, dar şi la agenţi secreţi care au încercat să destabilizeze situaţia din Crimeea şi să asigure un pretext pentru ocupaţie. Aceste lucruri au existat şi au dus la anexarea ilegală a Crimeii".
"Acum, acelaşi lucru se vede şi în partea de est a Ucrainei şi este clar că Rusia este foarte implicată în destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei, iar acest lucru poate fi folosit pentru o posibilă intervenţie, eventual mai târziu. Nu se ştie dacă va avea loc această intervenţie, dar această opţiune rămâne deschisă nu în ultimul rând pentru că Rusia şi-a pus la dipoziţie la graniţa cu Ucraina forţe militare în număr mare. Deci există o gamă largă de instrumente, eu nu exclud nimic", a spus secretarul general al NATO.
El s-a declarat "foarte îngrijorat de faptul că bugetul pentru apărare scade în multe state". "În timp ce Rusia a crescut cu 10% în ultimii 5 ani investiţiile în apărare, mulţi aliaţi NATO au redus bugetul pentru apărare, unele state reducând bugetul cu chiar până la 40%. Această tendinţă trebuie să fie oprită şi bugetul trebuie să crească din nou. Apreciez foarte mult că România a hotărât să sporească investiţiile în apărare, este un exemplu foarte bun", a mai spus Rasmussen.
Întâlniri cu Ponta şi Băsescu
Sosirea la Bucureşti a fost anunţată pe contul de Twitter al lui Anders Fogh Rasmussen.
Rasmussen s-a întânit cu Victor Ponta, cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi cu ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Oficialul NATO este primit la Cotroceni de către preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului şi Anders Fogh Rasmussen vor susţine o declaraţie de presă comună.
De asemenea, preşedintele Băsescu va oferi un dejun în onoarea secretarului general al NATO, în Salonul Florilor de la Palatul Cotroceni.
Aflat la final de mandat, Anders Fogh Rasmussen, efectuează în această perioadă vizite în mai multe state europene.