O reacție similară a avut și liderul PNL. "Le respingem categoric. Se ştie foarte clar că în Constituţie sunt anumite chestiuni care nu pot fi revizuite. (...) În ceea ce priveşte autonomia există autonomie locală (...), este un principiu prevăzut în Constituţie, numai că această autonomie locală nu se aplică pe criteriul etnic. În ceea ce priveşte autonomia teritorială acest concept nu există în sistemele democratice. România este una dintre ţările care acordă cele mai multe drepturi minorităţilor naţionale(...) Suntem categoric împotrivă şi aceste propuneri nu au nici cea mai mică şansă să întrunească vreodată sprijinul populaţiei din România", a spus Orban, la finalul şedinţei Biroului Executiv al PNL.
El a susţinut că iniţiativa UDMR, PCM şi PPMT nu are şanse să fie pusă în practică.
Și deputatul Eugen Tomac, preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară (PMP), consideră că semnarea de către formaţiunile politice maghiare din România a unei declaraţii comune în vederea armonizării conceptelor de autonomie este o abordare "total neinspirată şi dăunătoare" şi "reprezintă o provocare grosolană spre a crea tensiuni inutile în România".
UDMR, PCM şi PPMT au cerut într-o rezoluţie comună semnată luni, la Cluj, autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, precum şi un statut special pentru regiunea Partium. Rezoluţia a fost semnată de preşedinţii celor trei formaţiuni - Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt