"În principiu, poziţia României pe această temă nu e una greşită. S-a spus că atât timp cât criteriile tehnice sunt îndeplinite, ar trebui să i se permită aderarea şi de ceva vreme România îndeplineşte aceste criterii tehnice de aderare la Schengen. Însă (...) ce folos are o frontieră bine securizată din punct de vedere tehnic, ireproşabilă, dacă pot exista grăniceri care, în schimbul unor foloase, unor sume de bani, lasă să treacă autocare cu refugiaţi?", a spus oficialul german, într-o conferinţă de presă la Bucureşti.
De asemenea, Krichbaum a spus că la Comisia Europeană trebuie să se pună întrebarea referitoare la eficienţa luptei împotriva corupţiei, înainte să se înceapă procesul de aderare la spaţiul Schengen. "La Comisia Europeană trebuie să ne punem întrebarea dacă lupta împotriva corupţiei este într-adevăr atât de avansată încât să se poată da undă verde acestui proces de aderare", a spus Krichbaum.
Totodată, Gunther Krichbaum a vorbit despre o repartizare echitabilă a sarcinilor statelor membre ale UE în criza migranţilor, subliniind că nu se pot face concesii pe tema aderării la spaţiul Schengen în funcţie de cotele de refugiaţi acceptate de o ţară.
Pe de altă parte, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag a punctat faptul că subiectul confiscării extinse a averii va fi în raportul MCV.
"DNA-ul îşi doreşte, de pildă, o reformă (referitor la confiscările extinse, n.r.). Constatăm că dacă cineva frânează acest demers, o face Parlamentul. În Germania, în cazul confiscărilor extinse, lucrurile stau foarte limpede, această măsură este înscrisă deja în sentinţa finală, procedându-se imediat la executarea sa. Cred că este nevoie şi în România de o procedură urgentată. Acest subiect se va găsi şi în următorul raport MCV", a spus Gunther Krichbaum, în cadrul aceleiaşi conferinţe.
Oficialul german a mai spus că în momentul de faţă se recuperează doar 10% din prejudiciu şi că lucrurile merg "într-o manieră greoaie".
"Am înţeles că sunt implicate în acest context Ministerul Finanţelor şi autoritatea subordonată, ANAF. La ora actuală lucrurile decurg într-o manieră destul de înceată, greoaie, la final atingându-se cota de doar 10% din valoarea totală a acestor bunuri şi valori care provin din fapte penale. (...) Cred că România se află, în ceea ce priveşte acest subiect, relativ departe de a fi ajuns la rezultatele dorite", a spus Krichbaum.
La 6 octombrie, o decizie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost din nou amânată, subiectul fiind scos de pe agenda reuniunii JAI. Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda au fost statele care s-au opus introducerii pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, francezii fiind cei mai vehemenţi, iar partea română a fost în cele din urmă de acord, potrivit unor surse oficiale.
Potrivit surselor citate, Franţa a fost cea mai vehementă voce împotriva introducerii pe agenda Consiliului JAI a aderării României la spaţiul Schengen. Aceleaşi surse susţin că partea română nu a insistat pentru discutarea problemei şi a fost de acord cu amânarea discuţiilor, în condiţiile în care un eventual vot negativ ar fi însemnat reluarea întregii proceduri de aderare.
