Ciolacu a fost întrebat, luni seara, despre certificatul său de revoluționar și a spus: "Niciodată nu am vorbit despre acest lucru. Eu, în municipiul Buzău, am participat la Revoluție. Sunt membrul unui club, Club 22 Buzău, sunt, mi se pare, doar 52 de membri. Suntem cei care am apărat și am acționat în raza Palatului Comunal al municipiului, nu am fost niciodată contestat, nu am făcut niciodată o fală din asta, dar acum nu-mi cereți să îmi fie și rușine.
Nu am solicitat niciodată nicio indemnizație pentru acest lucru de la statul român. Mă consider îndreptățit să las copilului meu sa arate si el la nepoti ca bunicul lor sau strabunicul lor a facut ceva pentru aceasta tara. Niciodata de cand sunt in politica, niciodata eu nu am declarat ca sunt revolutionar, ca ce fapte am facut in acele zile", a spus liderul PSD.
Ciolacu afirma ca nu a cerut niciun ban statului roman pentru ca a fost la Revolutie.
"Nu sunt aparut in niciun decret. Nu imi faceti o vina pentru ca nu am murit sau pentru ca nu am stat in casa de Revolutie. Sunt mandru ca am fost la Revolutie, nu am cerut niciun ban statului roman pentru faptul ca am fost la Revolutie, dar nu ma faceti vinovat pentru lucrul acesta pentru ca nu va permit", a explicat președintele Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și liderul interimar al PSD, se numără printre aceia care i-au solicitat statului român titluri onorifice și recompense materiale pentru că au ieșit pe străzi în decembrie 1989. Ciolacu a făcut Revoluția la Buzău și are, încă din anii ’90, certificat de „luptător remarcat pentru fapte deosebite”.
La începutul acestui an, Marcel Ciolacu a depus cerere pentru a obține cel mai nou titlu introdus prin lege: cel de „luptător cu rol determinant în victoria Revoluției Române”. Diferența dintre cele două titluri este că cel pe care l-a solicitat anul acesta vine la pachet cu o indemnizație lunară de 2.000 de lei. În anii ’90, Ciolacu a primit, în baza titlului de revoluționar, și un hectar de teren pe raza comunei buzoiene Săpoca, pe care ulterior l-a vândut.
Cererea pe care liderul PSD a depus-o pentru obținerea noului certificat a fost analizată de o comisie condusă de Laurențiu Coca, la acel moment secretar de stat pe problemele revoluționarilor și coleg de partid cu Marcel Ciolacu. A trecut cu trei voturi pentru și două împotrivă, după ce doi dintre componenții comisiei, având atribuții juridice, au considerat că Ciolacu nu se încadrează în lege. Ei au scris în procesul-verbal că din dosarul liderului PSD nu rezultă nicio acțiune revoluționară înainte de fuga dictatorului. La scurt timp după aceea, cei doi au dispărut din comisie.
La fel ca întreaga istorie a certificatelor de revoluționar, acordarea certificatelor de „luptător cu rol determinant” a generat până acum o serie de scandaluri. În 2016, s-a ajuns la arestări într-un dosar penal în care procurorii au acuzat că mai multe orașe din țară au fost introduse abuziv pe lista orașelor din care revoluționarii pot solicita acest titlu. Printre ele se află și Buzăul lui Marcel Ciolacu.
Nu e deloc clar în ce a constat rolul determinant pe care liderul PSD l-a jucat în victoria Revoluției din 1989, mai ales că la Buzău s-a ieșit în stradă după fuga dictatorului. „A fost prezent cum au fost toți ceilalți”, spune Radu Aurelian, membru în Consiliul Județean provizoriu din zilele Revoluției. În dosarul său de revoluționar se afirmă că, pe 22 decembrie ’89, Marcel Ciolacu se afla la serviciu și le-a propus colegilor să meargă la Județeana de Partid. Apoi a pătruns în sediul acesteia și a participat la constituirea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naționale). Numele lui Ciolacu nu apare însă pe listele CFSN din acele zile.
