„Această majorare de acum nu este afectată de acest procent. Problema este pentru majorările următoare și pentru rezolvările inechităților. Însă, răspunsul venit de la Comisia Europeană, la inițiativa unei publicații din România, a fost un răspuns care a fost scris în conformitate de funcționari probabil de la Comisia Europeană, în conformitate cu PNRR actual”, a spus Marius Budăi, vineri seara, la un post TV.
„Dacă în concepția unora, cetățenii, seniorii României trebuie să fie mult mai săraci ca media Uniunii Europene, este doar părerea lor, și noi, PSD, vom lupta în continuare", a mai spus ministrul.
Marcel Ciolacu declară că dacă nu va putea fi scos sau înlocuit acel plafon pentru pensii de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR, atunci majorarea pensiilor care va avea loc la 1 ianuarie 2023 va fi şi ultima.
„Gândiţi-vă că dacă nu scoatem acel 9,4%, această mărire pe care o să o avem la pensii din 1 ianuarie, şi din punctul meu de vedere pensiile mici trebuie să fie mărite cu un procent mai mare de 15%, altfel nu putem crea un echilibru, atunci ar fi ultima mărire. Este foarte posibil ca întreaga Europă, acest procent se raportează la PIB, să intre, Doamne fereşte, într-o recesiune. Atunci nu se mai măreşte PIB, Doamne fereşte se micşorează şi nu te mai încadrezi în cei 9,4%. Deci până când? Până în 2070. Ca să vedeţi câtă minte au avut să treci un procent până în anul 2070”.
Comisia Europeană a declarat, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că plafonul de 9, 4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este ”menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.
