În cadrul intervenției sale, președintele României a salutat inițiativa organizării Summitului Parteneriatului Estic, ca semn al angajamentului comun la nivel european de a transmite un mesaj ferm de susținere față de partenerii estici, precum și de încredere în viitorul Parteneriatului. Președintele Klaus Iohannis a menționat în cadrul Summitului că desfășurarea acestuia are loc într-un moment de cotitură pentru Parteneriatul Estic, în condițiile în care pandemia de COVID-19 a accentuat provocările interne în statele din Vecinătatea Estică a UE, iar presiunile din partea unor actori externi testează reziliența, securitatea, stabilitatea și capacitatea de respectare a valorilor democratice.
Președintele României a exprimat sprijinul ferm al țării noastre pentru aspirațiile europene ale statelor partenere. În avansarea procesului de integrare europeană a partenerilor interesați, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru aprofundarea cooperării sectoriale pentru o integrare graduală a acestora în piața internă și pentru o cooperare mai amplă în materie de securitate în vederea contracarării amenințărilor hibride, a soluționării conflictelor prelungite și a consolidării rezilienței partenerilor estici.
De asemenea, în actualul context regional marcat de provocări, președintele României a pledat pentru aprofundarea cooperării UE cu partenerii în domeniul securității, inclusiv printr-o implicare mai activă a Uniunii în sprijinul soluționării conflictelor prelungite din regiune, tematică introdusă pe agenda UE în acest an, ca urmare a demersurilor României.
Președintele Klaus Iohannis a arătat că, pentru România, discuțiile legate de viitorul Parteneriatului Estic ar trebui fundamentate pe o serie de principii cheie, precum: așteptarea Uniunii față de parteneri de a avansa în direcția unui angajament politic durabil privind punerea în aplicare a angajamentelor asumate pentru avansarea reformelor interne, respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar și dezvoltarea unor economii de piață libere și competitive.
Președintele României a reliefat faptul că Uniunea va acționa, în continuare, în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state și propunerile formulate de statele partenere. Astfel, președintele Klaus Iohannis s-a referit la importanța continuării sprijinului UE pentru parteneri, atât la nivel politic, cât și prin creșterea asistenței tehnice și financiare.
În contextul auto-suspendării Belarusului din cadrul Parteneriatului Estic, abordarea agreată la nivel UE în privința participării acestui stat la Summitul PaE a fost cea a „scaunului gol”. Totodată, ca reflecție a angajamentului constant față de populația din Belarus, Uniunea Europeană a anunțat în luna mai un Plan economic cuprinzător de sprijin pentru un Belarus democratic – o inițiativă propusă anul trecut de președintele României, alături de omologii polon și lituanian.
La finalul Summitului, a fost adoptată o Declarație comună, asumată atât de statele membre UE, cât și de cele partenere. Acest document stabilește viziunea strategică a Parteneriatului pentru perioada post-2020 în jurul conceptelor de redresare, reziliență și reforme. Declarația reconfirmă obiectivul consolidării valorilor comune ca bază a Parteneriatului și angajamentul partenerilor de a avansa agende ambițioase de reforme.
În declarație sunt menționate progresele înregistrate de parteneri în implementarea acordurilor bilaterale cu UE și sunt evidențiate oportunitățile de aprofundare a cooperării sectoriale cu Uniunea Europeană, în conformitate cu prioritățile prevăzute de Acordurile de Asociere. Obiectivul creșterii rezilienței partenerilor va fi sprijinit prin intermediul unui Plan Economic și de Investiții pentru Parteneriatul Estic. În contextul pandemiei de COVID-19, este reafirmată solidaritatea UE cu partenerii din Vecinătatea Estică în gestionarea efectelor negative și avansarea procesului de vaccinare.