Potrivit unui comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială, pe agenda discuţiilor s-au aflat subiecte referitoare la Parteneriatul Strategic dintre România şi Turcia şi perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de securitate şi apărare, agenda NATO în contextul Summitului de la Madrid, precum şi situaţia de securitate din regiunea Mării Negre.
Preşedintele Iohannis a apreciat rezultatele foarte bune ale cooperării dintre România şi Turcia în domeniul apărării în format bilateral, regional şi în cadru aliat, mai ales participarea în comun la exerciţii multinaţionale şi misiuni sub egidele NATO, UE, ONU şi OSCE.
De asemenea, şeful statului a mulţumit Turciei pentru contribuţia la măsurile de apărare şi descurajare de pe Flancul Estic şi la structurile aliate din România. În context, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea implementării cât mai rapide a ultimelor măsuri privind creşterea prezenţei aliate în ţara noastră şi pe întregul Flanc Estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică, inclusiv Grupul de Luptă de pe teritoriul României, precizează Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Iohannis a apreciat cooperarea româno-turcă pentru limitarea efectelor cauzate de criza energetică actuală.
După cum se arată în comunicatul menţionat, în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, şeful statului român a accentuat importanţa obţinerii unor rezultate substanţiale care să vizeze următorii ani şi care să constituie baza procesului de adaptare a Alianţei la noile provocări de securitate.
În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea ca Noul Concept Strategic să reflecte cu acurateţe noua realitate în planul securităţii şi să răspundă adecvat situaţiei grave de securitate create în regiunea Mării Negre, ca urmare a războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, adaugă Administraţia Prezidenţială.
Referitor la criza de securitate din regiune, Iohannis a subliniat că invazia militară a Ucrainei de către Rusia reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii europene după cel de-al Doilea Război Mondial şi a condamnat ferm crimele comise de trupele ruse împotriva civililor, precum şi distrugerea masivă a zonelor locuite şi a infrastructurii civile.
