"Pentru cei sincer îngrijorați de avalanșa de subiecte și 'dezvăluiri' reîncălzite (pe multe dintre ele le-am lămurit de-a lungul timpului) le transmit atât: fiți linistiti, nici amenintarile pe care le-am primit, mai ales, in ultimele zile, cu precadere in ziua votului de la Senat, nici masinile din coloana neoficiala, care ma insotesc de cateva luni, nici isteria mediatica la comanda nu ma impresioneaza. Nu exista nimic in activitatea mea politica si profesionala care sa fi fost vreodata in contradictie cu legile Romaniei. Restul sunt inventii", a scris pe Facebook, Alina Gorghiu, facand referire la votul din Senat, de miercuri, în cazul Dan Șova.

Mai departe, Gorghiu a afirmat că Victor Ponta o compară fie cu Elena Ceaușescu, fie cu Elena Udrea, arătând că premierul se teme de consecințele legale ale votului, din Senat.

"Asa cum am anticipat, dl Victor Ponta si asociatii au starnit stihiile pentru a demonstra romanilor ca sunt fie Elena Ceausescu, fie Elena Udrea. Oare atat de mult se teme domnul Ponta de consecintele legale, nu cele impuse de dl Tariceanu, ale votului din Senat incat sa mobilizeze atatea energii impotriva mea? Nu consider linsaj ceea ce face dl Ponta prin interpusi, ci o comedie, cu o regie de categoria C. Toate elementele procesului mediatic la care asist de doua zile nu sunt altceva decat subiecte care de-a lungul timpului au mai fost incalzite, cu aceeasi credibilitate: zero.

Nu voi raspunde punctual, asa cum si-ar dori cei care distribuie mizerii pentru dl Ponta, nu as face altceva decat sa ma scuz in fata unor alegatii care nu au alt scop, decat acela de a se multiplica din propria inconsistenta. Cei care trebuie sa se scuze sunt cei care orchestreaza aceasta campanie. Trebuie sa se scuze, in primul rand, pentru modul in care conduc Romania", a mai notat Alina Gorghiu.

Orban: PNL cere CCR să constate neconstituționalitatea deciziei Senatului în cazul Șova

Prim-vicepreședintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă, că sesizarea de neconstituționalitate pe care PNL o adresează CCR, privind votul Senatului în cazul Dan Șova, are două capete de cerere, potrivit Realitatea TV.

"Sesizarea de neconstituționalitate pe care o adresăm CCR are practic, două capete de cerere. Primul: solicităm constatarea neconstituționalității art. 173 din Regulamentul Senatului, care stipulează că Senatul hotărăște asupra cerererii. E vorba de cererea de arestare preventivă, pe reținere sau pe percheziție, Senatul hotărăște asupra cererii cu voturi secrete, cu majoritatea membrilor săi. Al doilea capăt de cerere este acela prin care cerem CCR să constate neconstituționalitatea deciziei Senatului, privitor la rezultatul votului în cazul Șova și să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii formulate de Ministerul Justiției, numărul necesar de voturi care e stabilit în conformitate cu art 76 alineatul 2, din Constituție, cares stipulează că hotărârile Camerei Deputaților și ale Senatului se adoptă cu majoritatea deputaților, respectiv senatorilor prezenți", a declarat Ludovic Orban.

Klaus Iohannis contestă la CCR votul pentru Dan Șova

Președintele Klaus Iohannis sesizează CCR, pentru votul din cazul blocării arestării lui Dan Șova, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale. Iohannis a trimis joi președintelui Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, o cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, CSM și Parlament cu privire la omisiunea Camerei Deputaților și Senatului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere sau arestare a unui parlamentar, referirea fiind făcută la respingerea arestării senatorului Dan Șova.

”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 26 martie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

În comunicat se precizează că în cazul lui Dan Șova nu au fost respectate prevederile Constituției, în timp ce la senatorul Darius Vâlcov și deputatul Theodor Nicolescu au fost respectate prevederile din articolul 76: 

”În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru și 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituție”

La aceeași dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviințare a reținerii și arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov și Dan-Coman Șova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru și 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituție; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Șova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra și 5 anulate și, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă.

În comunicat se mai precizează că aplicarea diferită a normelor legale și a regulamentelor referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori: 

”Aplicarea diferită a normelor legale și regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviințării acestor cereri a creat un statut juridic diferențiat între deputați și senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) și ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituție, republicată, ce consacră un statut nediferențiat deputaților față de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaților, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorității deputaților prezenți, la Senat, asupra cererilor de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se mai arată în comunicat.