Sebastian Vlădescu a fost audiat în calitate de inculpat, în apel, cu privire la acuzațiile aduse de DNA, respectiv că, în perioada 2005-2017, înalți funcționari ai statului român ar fi încasat șpăgi de la Swietelsky pentru „buna desfășurare a contractului”: finanțare suplimentară, plata la timp a facturilor, rambursări de TVA.
Audierea lui Sebastian Vlădescu de miercuri, 22 februarie, a venit după ce un fost colaborator al Societății de Avocatură „Boștină și Asociații”, Cezar Gușu, a relatat pe 6 februarie cum ajungeau banii de la compania Swietelsky în conturile firmelor controlate de fostul ministru de finanțe.
Martorul a arătat cum comisioanele „curgeau” spre conturile offshore din Cipru ale cumnatului lui Mircea Geoană, Ionuț Mihai Costea, prin „filtrul” unor contracte de asistență încheiate cu societatea de avocatură Boștină și Asociații.
Potrivit DNA, banii din firmele offshore ar fi ajuns mai apoi la firmele lui Vlădescu, printre care și una care aparținea fostei soții a acestuia, Sebimob Construct.
Cum se apără fostul ministru de Finanțe în fața instanței de apel
În fața instanței de judecată, Sebastian Vlădescu a negat orice implicare în acest circuit financiar, iar rambursările de TVA către Swietelsky reprezentau plăți legale:
Avocat: Ați avut vreo discuție cu Mircea Costea sau cu Mihaela Mititelu vreo discuție în perioada 22.08.2005-19.10.2005 cu privire la vreun proiect Swietelsky?
Vlădescu: Nici în perioada menționată, dar nici anterior sau ulterior nu am avut vreo astfel de discuție cu cei doi.
Avocat: Memorandumul pe care l-ați semnat în 19.10.2005 era obligatoriu?
Vlădescu: Așa cum am menționat, nu numai memorandumul, cât și actele ulterioare au fost fost întocmite în conformitate cu prevederile legilor din 2002.
Avocat: Cu privire la firma Sebimob (n.r. – Sebimob Construct, firma fostei soții a lui Vlădescu) a existat vreo discuție cu Doru Boștină sau Cezar Gușu în legătură cu trimiterea unor sume de bani către Sebimob, societatea fostei dvs. soții?
Vlădescu: Nu am avut niciodată o asemenea discuție.
Avocat: În cadrul firmei Lord Expert, cât a fost asociat, a avut domnul Vlădescu vreo atribuție executivă?
Vlădescu: Administratorul firmei era domnul Ceaușelu (n.r. – Bogdan Ceaușelu). Eu eram asociat, nu îmi amintesc de vreo funcție executivă.
Avocat: Dacă a avut domnul Vlădescu vreo contribuție la emiterea HG 18/08.2010 cu privire la rectificarea bugetară. S-au prevăzut niște bani pentru TVA.
Vlădescu: Pot să mă opun întrebării? Eram ministrul Finanțelor, nu pot să spun că n-am avut nicio treabă!
Judecătoare: Ștergem întrebarea.
Avocat: Dacă în 2010, atunci când a fost emisă HG 18 pentru restituirea TVA către Swietelsky, a avut vreo discuție pe acest subiect cu inculpatul Dascălu (n.r. – Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor).
Vlădescu: Nu am avut niciodată nicio discuție cu Dascălu vis-à-vis de Swietelsky și așa cum am menționat și anterior, prevederea cu privire la restituirea TVA a apărut în conformitate cu două legi. Una este din 2002, referitoare la aprobarea acordului de împrumut cu banca japoneză, în baza căruia a fost finanțat proiectul reabilitării căii ferate București-Constanța, iar a doua e acordul FMI din 2010 care prevedea în mod expres intrarea în normalitate cu privire la restituirea TVA.
Avocat: În noiembrie 2010, atunci când era ministru, a apărut o constrângere pentru România în a achita datoriile?
Vlădescu: Plata datoriilor este o constrângere curentă a Ministerului Finanțelor. Suplimentar, în anul 2010, din cauza situației economice globale, a crizei economice, nivelurile veniturilor bugetare era la un nivel foarte scăzut. Capacitatea de finanțare era aproape inexistentă sau avea costuri foarte mari. În aceste condiții am semnat un acord cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, prin care România a fost finanțată, existând și obligații pentru România. Printre obligații era și cea referitoare la restituirea TVA, adică să nu ne mai finanțăm pe seama operatorilor economice, precum și cea de a face investiții noi.
Șpăgile de la Swietelsky, „deghizate” în contracte de asistență juridică
Faimoasa firmă de avocatură a lui Doru Boștină este în centrul dosarului în care fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu a fost condamnat pe fond la 8 ani și 6 luni de pușcărie pentru luare de mită și trafic de influență.
În același dosar, Ionuț Mihai Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) a luat 7 ani de închisoare, iar Cristian Boureanu 3 ani și 6 luni de închisoare.
De asemenea, Mihaela Mititelu, o apropiată de conducerea CN CFR, a primit 4 ani pentru complicitate la trafic de influenţă.
Anchetatorii spun că austriecii l-ar fi plătit pe Vlădescu și pe oamenii lui cu 3,5% din banii pe care Swietelsky îi încasa pentru lucrări de la statul român.
În acest fel, funcționarii din Ministerul Finanțelor și cei din jurul lor ar fi primit, în perioada 2005-2017, comisioane de aproximativ 20 de milioane de euro.
Banii de la Swietelsky ar fi fost trecuți prin firma de avocatură Boștină și Asociații sub „paravanul” unor contracte de asistență juridică. Mai apoi, tot de la Boștină și asociații, sumele ajungeau în Cipru, prin alte contracte, la firmele lui Ionuț Mirea Costea. Doru Boștină este principalul denunțător din acest dosar.
Banii de la austrieci, „spălați” în Cipru de cumnatul lui Mircea Geoană
Un fost avocat colaborator al Societății de Avocatură „Boștină și Asociații”, Cezar Gușu, a dat detalii în fața Completului de 5 judecători luni, 6 februarie, cu privire la felul în care ajungeau banii de la compania austriacă Swietelsky prin intermediul firmei lui Boștină până în societățile offshore pe care Ionuț Mihai Costea le deținea în Cipru.
Trebuie spus că detaliile au ajuns la DNA, după ce avocatul Cezar Gușu le-a dat anchetatorilor toate drafturile contractelor pe care le-a încheiat cât timp a lucrat la Boștină și Asociații.
Iată ce a susținut martorul în fața judecătorilor:
„Mititelu Mihaela era persoana de la care am primit instrucțiuni cu privire la anumite plăti, instrucțiuni pe care i le-am prezentat lui Doru Boștină, care indica în ce societăți din Cipru se efectuau transferurile de bani. Reprezentarea mea a fost aceea că aceste societăți indicate de Doru Boștină erau societăți coordonate de dumnealui. Confirm mențiunea din fila 3 dată la instanța fond „Mititelu Mihaela îmi comunica ce suma să facturez către Swietelsky”.
Purtam discuții dese cu martorul denunțător Doru Boștină și tocmai de aceea am precizat ca în ceea ce privește contractul cu Swietelsky, Doru Boștină era laconic și nu voia să dezvolte foarte mult subiectul. În aceste condiții, nu am pus întrebări suplimentare, deși as fi vrut, pentru ca sumele de bani erau foarte mari. Nu știu cine reprezenta compania Swietelsky, dar contractul a fost încheiat între Boștină și Asociații și aceasta companie.
Percepția mea era ca domnul Ionuț Mihai Costea era omul din interior al lui Doru Boștină și că erau foarte multe spețe în care ei discutau. Nu îmi aduc aminte să fi discutat vreun moment despre contractul dintre Boștină și Swietelsky. Știu că au fost efectuate transferuri către societăți ale domnului Ionuț Mihai Costea întrucât au fost discuții legate de declararea aceste societăți din Cipru în declarația dumnealui de avere. În acest context au fost indicate aceste societăți”, a declarat martorul Cezar Gușu.
În cadrul audierii, Cezar Gușu a precizat, la întrebarea unui avocat, că nu își amintește să fi făcut plăți către firmele lui Sebastian Vlădescu: „Nu îmi aduc aminte să fi primit instrucțiuni de la doamna Mititelu referitor la plăți de efectuat către firme ale domnului Sebastian Vlădescu”.
Vlădescu, „îngropat” de acordul de recunoaștere al directorului Swietelsky
Cu toate acestea, despre aceste plăți vorbește directorul firmei Swietelsky, Josef Hornegger, care a încheiat un acord de recunoaștere cu procurorii DNA în schimbul unei pedepse cu suspendare.
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie austriacă, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la Compania Națională de Căi Ferate „CFR“ – S.A. - C.N.C.F.R.).
Concret, în perioada 2009-2013, inculpatul Hornegger Josef, directorul reprezentanței din România a companiei austriece, a contribuit la negocierea și plata unui comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la compania feroviară, către oficialii romani implicați în deblocarea plăților sau care le puteau influența.
Ca urmare a acestor demersuri, inculpatul Hornegger Josef a contribuit la remiterea, cu titlu de mită, a mai multor sume de bani unor oficiali din cadrul Ministerelor de Finanțe și Transporturi, după cum urmează:
suma totală de 1.114.000 euro a fost dată inculpatului Dascălu Constantin, pentru ca acesta să își îndeplinească atribuțiile de serviciu de secretar de stat în Ministerul Transporturilor în așa fel încât să asigure, pe de o parte, finanțarea necesară plății facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța și, pe de altă parte, finanțarea necesară plății TVA restante de la lucrările efectuate la tronsonul București–Câmpina.
suma totală de 65.000 euro a fost remisă fostului ministru de Finanțe, Vlădescu Sebastian, în același scop
suma totală de 2.117.000 euro a ajuns tot la inculpatul Vlădescu Sebastian, care ar fi urmat să își exercite influența pe care a pretins că o avea asupra ministrului Transporturilor pentru a-l determina să asigure finanțarea necesară plății facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța.
În schimbul contribuției sale la săvârșirea faptelor de corupție, inculpatul a obținut, de la compania pe care o reprezenta, suma de 1.100.000 euro, prin intermediul unei firme offshore, susțin procurorii, scrie ziare.com
