"Este începutul unui conflict intern care va ține mult și este, dacă vrei, eticheta a ceea ce va fi conflictul regional despre care toți vorbim, de ceva vreme. Conflictul geopolitic, din această zonă, nu avea cum să nu ajungă în cea mai fierbinte parte a sa, respectiv Republica Moldova. În mod normal, astăzi, toate instituțiile mass-media din România ar trebui să răscolească, să discute pe toate părțile despre semnificațiile a ceea ce se întâmplă, astăzi, și a ceea ce se va întâmpla în viitor. Din nefericire, conflictul din Siria și dezbaterea europeană au ocultat parțial, în prima perioadă, gravitatea evenimentelor de la Chișinău, ceea ce nu e în avantajul României", a declarat Cozmin Gușă.
Potrivit consultantului politic, "astăzi, în Moldova, există o majoritate pro-rusă care ar dori doar ca pe o oportunitate unirea cu România, în condițiile în care le-ar aduce niște avantaje, dar nu i-ar despărți de filonul lor cultural și chiar economic". În viziunea sa, votul din Parlament arată că, în Republica Moldova, dictează cineva "din partea euroasiatică cu centrul la Moscova".
"De ce spun că toată lumea ar trebui să fie atentă la acest lucru: pentru că, între România și Moldova, la inițiativa României, s-a creat un sistem circulator comun, care nu ține doar de cultură și limbă, care ține și de cele întâmplate în ultimele zeci de ani, petrecute împreună, a luptei pentru afirmarea calității și a naționalității de român și a luptei românilor atât din stânga Prutului, cât și din dreapta Prutului pentru desovietizarea acelui spațiu, luptă care s-a soldat cu o înfrângere pentru români. Cei care știu pot să afirme clar că, astăzi, în Moldova, există o majoritate pro-rusă care ar dori doar ca pe o oportunitate unirea cu România, în condițiile în care le-ar aduce niște avantaje, dar nu i-ar despărți de filonul lor cultural și chiar economic, pentru mulți dintre ei. Votul din Parlament, astăzi, care s-a exercitat brusc, majoritar împotriva unui fost premier, declarat pro-român, este o sinteză a faptului că acolo dictează altcineva și nicidecum cineva din partea euroatlantică, ci din partea euroasiatică cu centrul la Moscova", a spus Cozmin Gușă.
În acest context, punctează consultantul politic, Vlad Filat ar fi putut evita situația în care se află "dacă, în calitatea sa de prim-ministru și cu un președinte pro-român ar fi făcut tot ce trebuie pentru ca să încerce să euroatlantizeze într-adevăr acea structură".
"Lui Vlad Filat i s-ar fi putut întâmpla greu aceste lucruri dacă nu ar fi fost posibile capete de acuzare probate; lui Vlad Filat i s-ar fi putut întâmpla cu greu aceste lucruri dacă, în calitatea sa de prim-ministru și cu un președinte pro-român, mă refer la președintele Ghimpu, ar fi făcut tot ce trebuie pentru ca să încerce să euroatlantizeze într-adevăr acea structură. În loc de asta, Vlad Filat a făcut altceva, din nefericire, deși a avut sfătuitori buni din România, din mediul de consultanță politică până la nivelul instituțiilor statului român și a avut foarte multe avantaje din partea statului român, de care probabil că a beneficiat la modul personal, pentru că, altfel, i-ar fi fost mult mai ușor să se apere împotriva acuzațiilor. Să vedem dacă astea sunt acuzațiile reale sau dacă vor veni și altele sau dacă aceste acuzații nu se vor proba.
Ceea ce este cert e că partea euroatlantistă din Republica Moldova a fost prinsă, azi, pe picior greșit și dintr-un singur motiv, care nu aș vrea să fie jignitor pentru frații noștri de peste Prut: dar atât la nivelul cetățenilor, cât și la nivelul vectorilor de putere s-a jucat mult prea mult filmul 'mielul care suge la două țâțe'. Mai pe românește: lor le-a plăcut să sugă și la țâța Moscovei și la țâța României și un astfel de miel ajunge un miel turbat sau un miel de necontrolat", a explicat Cozmin Gușă.
Consultantul politic a reamintit interviul acordat de analistul Vladimir Socor jurnalistului Rareș Bogdan, în cadrul unei ediții a emisiunii "Jocuri de Putere", în care "a pus, pentru prima dată, în circuitul public românesc un nume: Vladimir Plahotniuc, omul pe care îl acuză, astăzi, Vlad Filat că ar sta în spatele acestor lucruri":
"Vladimir Socor este un fundamentalist de sorginte euroasiatică, cu conotația pozitivă a cuvântului 'fundamentalist', aici, și cei care l-au urmărit au înțeles multe din intervenția lui, de la Realitatea TV, de la Rareș Bogdan, în sensul în care mai mult din trei sferturi din emisiune a fost dedicată Moldovei și a pus, pentru prima dată, în circuitul public românesc un nume: Vladimir Plahotniuc, omul pe care îl acuză, astăzi, Vlad Filat că ar sta în spatele acestor lucruri, acuze pe care nu le face decât într-un mediu informal, deocamdată, dar care rămân în picioare. Vladimir Plahotniuc, în episodul unu".
"În episodul doi, de peste o săptămână, casa lui Plahotniuc, din centrul Chișinăului, a fost înconjurată de protestatari, lucru nemaiîntâlnit la Chișinău și, la încă o săptămână, bunăoară astăzi, se întâmplă aceste lucruri, ca un contraatac nimicitor, fără posibilitate de reacție din partea celor care credeau că au puterea, la adresa lui Filat care reprezinta vârful unei infrastructuri pro-românești. Deși egoismul politicienilor moldoveni este unul foarte mare, și, din acest motiv, a fost împiediată integrarea cu România, egoismul lor de a avea putere, de a vorbi despre unirea cu România doar în beneficiul unor lucruri care să le vină, dar niciodată să nu creadă în ea că, altfel, ar fi făcut gesturi integratoare clare, la nivel de putere, care ar fi făcut imposibil acest joc, astăzi", a mai punctat consultantul politic.
Mai mult, Cozmin Gușă subliniază faptul că "mutarea jocului politic de la Chișinău se face, mai degrabă, de la Moscova, astăzi", în contextul în care "dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Ucraina, putem să ne închipuim ce se va întâmpla la Chișinău".
"Conotația acestui fapt: este clar că majoritatea parlamentară a fost anti-Filat, un euroatlantist declarat; e clar că partea din jusție a fost anti-Filat, deci înseamnă că ambele sunt de sorginte euroasiatică. Asta înseamnă că mutarea jocului politic de la Chișinău se face, mai degrabă, de la Moscova, astăzi. Atunci, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în Ucraina, putem să ne închipuim ce se va întâmpla la Chișinău, dar, cu o forță și o autoritate publică mult mai mare. Rămâne de văzut cât de mari vor fi protestele, dacă nu cumva posibilele proteste, în favoarea euroatlantismului, vor fi survolate de niște simpatizanți ai Moscovei, după cum bănuiesc. Nu numai că au furat startul, cred că vor împiedica alte starturi, iar Dodon e doar unul dintre pesonajele politice care gândesc într-un mod sincer, în cazul lui Dodon, într-un mod interesat, în cazul lui Usatîi, că lumina trebuie să le vină de la Moscova. Repet, vina e celor care, apropiați de România, nu au făcut un joc contrar, ba dimpotrivă", a adăugat Cozmin Gușă.
Nu în ultimul rând, punctează consultantul politic, "butoiul ăsta cu pulbere ne va afecta și pe noi și ne va viruza exact la nivel militar și trebuie să fim în alertă".
"Apoi să ne uităm în statul român și să vedem cine e responsabil de această politică foarte ineficientă: trompetele astea pe care le-a lansat, din când în când, președintele Băsescu: 'să ne unim cu Moldova/ăsta este drumul' - ele sunt bune în condițiile în care Băsescu e simpatizat la Chișinău. Dar ce a făcut, în spate, în mod efectiv președintele Băsescu pentru ca aceste mesaje să aibă un fundament clar și chiar să se întâmple un proiect? Nu știu, vom vedea acum. De azi înainte vom vedea cât de influent și cât de puternic e statul român în numele coaliției euroatlantice și în numele NATO. Dacă aici va fi un butoi cu pulbere, așa cum am spus, butoiul ăsta cu pulbere ne va afecta și pe noi și ne va viruza exact la nivel militar și trebuie să fim în alertă", a mai precizat consultantul politic.
Întrebat cum vede interviul dat de Eduard Hellvig, în cadrul căruia directorul SRI specifica faptul că dorește mai multă transparență și că serviciul secret nu înseamnă 'secretos', și dacă putem vorbi, în acest sens, de o nouă viziune a SRI-ului, Cozmin Gușă a explicat:
"Vorbim despre o schimbare de paradigmă care e prezentată public, într-un mod explicit. Ca un detaliu, am citit discursul lui Eduard Hellving, pe la mijlocul textului, într-o zonă de punct culminant, se vorbește despre fragilitatea Moldovei, apropo de ceea ce se întâmplă astăzi și de ceea ce Hellvig menționa în discursul lui. Iată că această fragilitate, astăzi, ea e evidentă și pune probleme de rezolvat statului român, pornind de la SRI. Acum, mesajul e important pentru că este primul de acest fel atât de complex, care așază niște borne de comportament a instituției din partea conducătorului civil. Deloc întâmplător este ales locul: Universitatea Babes-Bolyai, unde Eduard Hellvig a absolvit, se știe, iar venind de la origini, el dorește să vorbească, așa cum spuneam, despre o nouă abordare mult mai civilă, mult mai ancorată unor valori pro-atlantice de sorginte americană. A citat doi filosofi, ambii de sorginte americană și euroatlantică în discursul lui, ceea ce așază încă o simbolistică fără echivoc asupra orientării serviciului într-o perioadă tensionată și, atenție, folosește doi termeni: mediul academic și cetățeni. Exact ceea ce s-a acuzat, în ultima perioadă, că ar lipsi din abordarea instituțiilor de forță, atunci când își implementează strategiile.
De data asta, directorul SRI vine și ne spune că, mai mult decât atât, va încerca să pună în acord strategiile cu interesul cetățeanului, prin intermediul instituției pe care o conduce și va recurge la recrutări din mediul academic pentru SRI. Discursul, pentru că vine într-o zi cu acest eveniment în Republica Moldova, probabil că va intra în conotația zilei. El trebuie să ne arate felul în care se va mișca SRI, de acum înainte, și pentru mine e clar. E o veste bună acest discurs. Vine public atât de afirmativ, de clar. Ca o concluzie, apropo de parteneriatul strategic cu SUA, noi nu putem avea un parteneriat strategic dacă instituțiile noastre nu sunt compatibile cu instituțiile omoloage din SUA. Acest discurs al lui Eduard Hellvig ne arată o dorință de compatibilizare maximală cu structurile omoloage SRI, din SUA, prin valorile pe care le promovează. Cred că vor fi schimbări discrete, dar consistente în urma acestui discurs, care vor fi, probabil, mai puțin vizibile pentru public, dar meritul lui Hellvig e că le-a anunțat public și le aruncă în dezbaterea publică, ceea ce nu prea se obișnuia până acum".