Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat existența scrisorii dure adresate oficialilor români, în care vicepreședintele executivului comunitar, Frans Timmermans, avertizează cu posibile sancțiuni în cazul în care modificările Codurilor penale intră în vigoare în forma în care acestea au fost adoptate în Parlament.  

"Preocupările principale se referă la evoluțiile care interferează cu independența judiciară și lupta eficientă împotriva corupției, inclusiv protecția intereselor financiare ale UE și, în special, a amendamentelor recent adoptate la Codul penal, care riscă să creeze o situație de impunitate de facto pentru infracțiuni. Legislația posibilă pentru a permite recursurile extraordinare ar agrava situația statului de drept", a afirmat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Hotnews.ro.

În cazul în care nu vor fi făcute în scurt timp îmbunătățiri sau dacă vor fi luate noi măsuri negative, precum promulgarea celor mai recente amendamente la Codurile penale, Comisia va declanșa fără întârziere Cadrul pentru statul de drept și va suspenda Mecanismul de Cooperare și Verificare, potrivit oficialului european.

"De asemenea, Comisia își rezervă competențele în calitate de gardian al tratatelor și nu va ezita să lanseze rapid proceduri privind încălcarea dreptului comunitar atunci când este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne să ajute autoritățile române să găsească soluții la problemele statului de drept. Comisia este pregătită să se angajeze într-un dialog activ și constructiv cu autoritățile române și să colaboreze pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană", a adăugat purtătorul de cuvânt al CE.

Cadrul UE pentru Statul de Drept este o procedură și mai dură decât Mecanismul de Cooperare și Verificare și precede activarea articolului 7 din Tratatul UE. 

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a anunțat într-o scrisoare trimisă primilor patru oameni din statul român că executivul european va declanșa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE ("opțiunea nucleară") în cazul României dacă modificările la codurile penale vor intra în vigoare, au declarat pentru G4Media.ro surse politice.

Frans Timmermans invocă în scrisoarea citată pentru prima oară Articolul 7 și arată că ”Rule of law framework” este ultimul pas pe care Comisia Europeană îl poate face înainte de declanșarea ”opțiunii nucleare” în cazul României.

”Dacă îmbunătățirile necesare nu sunt făcute rapid sau dacă alți pași negativi sunt făcuți, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanșa Rule of law Framework fără întârziere. Acest proces – care precede dialogul necesar pentru a corecta îngrijorările și a evita activarea Articolului 7 din Tratatul UE – va înlocui MCV. Criteriile și recomandările relevante din MCV vor fi examinate în cadrul Rule of law Framework. România, desigur, rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile de referință ale MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin și în mod satisfăcător”, se arată în scrisoarea lui Frans Timmermans.

Timmermans arată în scrisoare că executivul european este îngrijorat de abaterile României de la cursul stabilit de MCV, dar și de presiunea pusă pe DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție, și arată că modificările adoptate de Parlament pe 24 aprilie la codul penal și codul de procedură penală adaugă la ”îngrijorările majore” ale Comisiei Europene. Timmermans enumeră câteva dintre modificările criticate: reducerea termenelor de prescripție, reducerea pedepselor pentru unele infracțiuni, precum abuzul în serviciu, schimbarea regulilor privind denunțurile.

Articolul 7 din Tratatul UE este cea mai dură sancțiune politică pentru un stat membru UE și înseamnă suspendarea dreptului de vot al respectivei țări în Consiliul UE. Dacă un stat nu mai are drept de vot în Consiliu, nu își mai poate apăra practic interesele în interiorul UE.

Pâna acum, Comisia a inițiat această procedură doar în cazul Poloniei, iar în cazul Ungariei cererea de inițiere a venit de la Parlamentul European. Totuși, declanșarea Articolului 7 se poate face doar cu unanimitatea statelor membre.

Procedura invocată de Comisia Europeană este numită "Rule of law Framework" (Cadrul UE pentru statul de drept) și a fost stabilită în 2014. Procedura este declanșată dacă există indicii clare de amenințare sistemică la adresa statului de drept al unui stat membru.

Iohannis, o nouă lovitură pentru PSD: a atacat la CCR codurile penale

Atât Codul penal, cât și cel de Procedură penală conțin prevederi care îngreunează nu doar combaterea faptelor de corupție, ci și pedepsirea faptelor de drept comun - de la furturi și jafuri, până la violuri și omoruri.

Mai multe asociații de magistrați susțin că, în mare parte, schimbările adoptate la Codurile penale nu au nicio legătură cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională şi nu fac altceva decât să ușureze situația inculpaților, mai ales a celor acuzați de abuz în serviciu.

Procurorii şi judecătorii contestă prevederile referitoare la diminuarea termenelor de prescripție și sporurilor de pedeapsă, dar și anularea unor infracțiuni precum neglijența în serviciu. Magistraţii acuză totodată şi o incoerenţă în actul normativ.

Una dintre modificările pe care o forțează Comisia Iordache îl ajută direct pe Liviu Dragnea în procesul "angajărilor fictive", în care este la un pas de condamnare - se dorește schimbarea definiției abuzului în serviciu într-un sens care va face dosarul de la ICCJ lipsit de conținut.

Cum îl ajută pe Dragnea modificarea codurilor penale

Potrivit legii actuale, fapta de care este acuzat Liviu Dragnea s-ar prescrie în iulie 2022, adică la 16 ani de la săvârşirea ei. Secretarele PSD ar fi primit ilegal salarii şi de la Protecţia Copilului Teleorman în iulie 2006.

În situaţia în care s-ar reduce termenul de prescripţie, aşa cum propune noul proiect, Liviu Dragnea ar scăpa de dosarul angajărilor fictive. Motivul: termenul de prescripţie ar fi de 12 ani, respectiv în iulie 2018.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:

• Reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
• reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
• reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României, conform G4Media.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:

• revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
• în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93);
• revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii.