Inițial, proiectul privind Codul administrativ al României a fost la vot final în ședința Camerei Deputaților din 27 iunie, dar a fost retrimis la comisie, pentru raport suplimentar. Ulterior, comisia a operat o serie de corelări legislative privind incompatibilitățile și conflictul de interese, pentru a nu exista dublă reglementare. Deputații au amânat un vot asupra inițiativei legislative și în plenul din 5 iulie.
Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor a început, luni, la ora 16.00. Senatul a adoptat proiectul de lege în plenul din 11 iunie.
Iniţial, proiectul privind Codul administrativ al României a fost la vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie, dar a fost retrimis la comisie, pentru raport suplimentar. Ulterior, comisia a operat o serie de corelări legislative privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, pentru a nu exista dublă reglementare. Deputaţii au amânat un vot asupra iniţiativei legislative şi în plenul din 5 iulie.
Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.
"Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)", prevede proiectul adoptat de Senat.
Referitor la această prevedere, liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila a spus că nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne, ci se reglementează, în lege, posibilitatea folosirii acesteia în localităţile unde o minoritate are o pondere de sub 20%. Pe 5 iulie, acesta a declarat corespondentului MEDIAFAX că, din anul 2001, autorităţile locale sunt obligate să asigure folosirea limbii materne dacă o minoritate are peste 20% pondere în acele localităţi.
"Prin Codul administrativ nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne. Deşi există ţări în UE în care acest prag este semnificativ mai mic decît cel prevăzut în România, de 20%, nu s-a propus şi nici nu figurează în raportul privind Codul administrativ nici reducerea acestui prag, nici eliminarea sa. Pragul de 20% este prevăzut din 2001 ca fiind o obligativitate pentru autorităţile locale ca, dacă au peste 20% pondere a unei minorităţi, să asigure folosirea limbii materne", a explicat Cseke Attila.
