"După ce mi-am servit ţara timp de nouă ani în Asia, înainte de a fi trimis în România, de abia aşteptam să mă reîntorc în Europa, în adevăratul sens al cuvântului. Iar marile mele aşteptări au fost chiar întrecute de realitate, chiar din prima mea zi în frumoasa dumneavoastră ţară. Este o ţară foarte interesantă, respectată, populaţia este foarte primitoare, ospitalieră. Din primul moment m-am simţit foarte în largul meu în ţara dumneavoastră. Am descoperit o ţară cu o incredibilă istorie, de dimensiune europeană, cu o cultură şi tradiţie de sine stătătoare, de care mă bucur enorm şi apreciez ceea ce este oferit din acest punct de vedere de teatre, grupuri muzicale ori de numeroasele muzee interesante, în Bucureşti şi peste tot în ţară. În ultimul an şi jumătate, de când mă aflu în România, am observat o consolidare economică, că societatea civilă a continuat să se dezvolte, pe baza implicării tinerilor, a părţii mai tinere a populaţiei, ceea ce este foarte promiţător şi am observat o mai mare atenţie şi dedicaţie în ceea ce priveşte valorile, regulile şi reglementările pe care le împărtăşim în Uniunea Europeană", a declarat HANS LAUK, ambasadorul Germaniei la Bucureşti.
Realitatea TV: Ce planuri aţi avut când aţi venit în România?
HANS LAUK: Chiar din prima zi în funcţie am avut intenţia de a extinde şi îmbunătăţi relaţiile dintre Germania şi România, în sens larg, între instituţiile oficiale, precum Preşedinţia, Guvernul dar şi societatea civilă, prin intensificarea contactelor, cooperării în afaceri, cultură, dar mai ales în educaţie. Am fost surprins, într-o oarecare măsură, chiar să aflu despre rolul extensiv, foarte pozitiv, pe care minoritatea germană, bine integrată în societatea românească de decenii şi secole întregi, îl joacă, în acelaşi timp păstrându-şi tradiţiile, cultura şi limba. Această comunitate joacă rolul de punte culturală între ţările şi naţiunile noastre. Preţuim excelentele relaţii cu partenerii şi prietenii noştri români în Uniunea Europeană, precum şi în NATO, şi lucrăm împreună îndeaproape pentru a beneficia de potenţialul pentru viitoare relaţii de cooperare intensivă între naţiunile şi societăţile noastre.
Realitatea TV: În opinia dumneavoastră, alegerea preşedintelui Iohannis va trimite un semnal pozitiv investitorilor germani şi, dacă aşa stau lucrurile, ce ar trebui România să îmbunătăţească pentru a atrage mai multe investiţii străine?
HANS LAUK: Germania este deja cel mai mare, mai important partener comercial al României şi, de asemenea, avem multe investiţii importante. Aproximativ 8.000 de companii germane sunt implicate în afaceri în România. În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră generală, aş spune că alegerile investitorilor germani sunt influenţate de o varietate de factori, printre care climatul general politic şi economic dintr-o ţară anume. Sunt sigur că investitorii, nu doar cei din Germania, apreciază ambiţiosul program de lucru al preşedintelui Iohannis, prezentat în discursul de inaugurare. Aşteptarea este ca punerea în aplicare a acestuia să aibă efecte asupra economiei României în general şi asupra felului în care afacerile sunt făcute aici. Ca mulţi dintre partenerii noştri, sperăm la o îmbunătăţire a infrastructurii, vorbim despre transporturi şi logistică, achiziţii publice corecte şi transparente, administraţie credibilă şi respectarea statului de drept şi a tuturor acelor valori, reguli şi reglementări pe care le împărtşim în Uniunea Europeană şi dincolo de ea.
Realitatea TV: La începutul anului, un înalt oficial german spunea că este un lucru bun că domnul Iohannis a fost ales, această situaţie aduce speranţă, dar că România mai are mult până va adera la spaţiul Schengen. Este aceasta poziţia oficială a Germaniei?
HANS LAUK: Germania şi-a legat decizia în legătură cu aderarea României de respectarea acquis-ului Schengen, de evaluări pozitive ale progresului României în ceea ce priveşte criteriile stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) al Uniunii Europene. De aceea, Germania va studia cu atenţie următorul raport MCV ce va fi publicat în curând. Cooperăm în legătură cu toate capitolele şi chestiunile, îndeaproape cu partenerii noştri europeni şi Comisia Europeană.
Realitatea TV: Intenţionează cancelarul Merkel să vină în România în viitorul apropiat?
HANS LAUK: Germania şi România, în calitate de ţări partenere în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul NATO, au relaţii politice apropiate la toate nivelurile guvernamentale. Cancelarul Merkel şi preşedintele Iohannis s-au întâlnit recent la Paris, când ambii au participat la marşul de solidaritate cu victimele atacului terorist din Franţa. Bineînţeles, se întâlnesc în mod regulat la Consiliile Europene din Bruxelles. Mai mult, miniştrii noştri de Externe se întâlnesc cel puţin o dată pe lună la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles. Chiar dacă, în viitorul apropiat, o vizită a cancelarului Merkel nu este planificată, Guvernele noastre au contacte regulate şi multe oportunităţi de a-şi împărtăşi punctele de vedere în cadrul unor întruniri la Bruxelles şi în alte părţi.
Guvernul german vrea Grecia în zona Euro
Realitatea TV: Întrebarea mea este legată de un articol din "Der Spiegel". Jurnaliştii susţineau că doamna cancelar Merkel va fi de acord cu aşa-numitul "Grexit", ieşirea Greciei din zona euro. Vă rog să comentaţi pe marginea acestei chestiuni.
HANS LAUK: Trebuie să fim foarte clari în legătură cu această chestiune, eu voi fi foarte clar. Guvernul german nu şi-a schimbat politica în ceea ce priveşte integritatea şi stabilitatea zonei euro. Orice relatări de presă care susţin altceva nu sunt păreri împărtăşite de niciunul dintre membrii Guvernului. Dar nu eu sunt singurul care spune acest lucru. Însăşi doamna cancelar a declarat recent, la Londra, pe 7 ianuarie, şi o citez:" Guvernul german vrea Grecia să fie şi să rămână parte a zonei euro". Grecia şi partenerii săi europeni şi internaţionali au parafat acorduri în acest sens, acorduri care au fost urmate de o considerabilă solidaritate europeană. Ambele părţi şi-au respectat obligaţiile şi suntem gata să ne continuăm susţinerea pe baza acestei solidarităţi, de o parte, şi în ceea ce priveşte eforturile grecilor, de partea cealaltă. Guvernul german tratează cu respect eforturile imense şi sacrificiile poporului grec, situaţia se îmbunătăţeşte, în cele din urmă, şi nu trebuie ca aceste evoluţii pozitive să fie periclitate.
Realitatea TV: Mişcările de extremă dreapta din Germania au organizat ample proteste anti-islam, mii de oameni s-au alăturat. Are Germania un plan pentru a contracara aceste mişcări şi, în lumina tragicelor incidente de la Paris, se teme Germania de un scenariu similar?
HANS LAUK: Ştim că aceste proteste care au avut loc mai ales la Dresda sunt urmărite îndeaproape în afara graniţelor Germaniei, de asemenea şi în România, ceea ce este de înţeles. Pentru că, în primul rând, noi, germanii, ştim despre responsabilitatea particulară a aşa numitelor "capitole întunecate" ale istoriei noastre, ştim ce înseamnă acest lucru pentru noi, până în zilele noastre. În al doilea rând, chestiunea legată de modul în care să fie abordate imigraţia, islamul, şi, în termen mai larg, frica crescândă de o lume în haos, ajunge cu mult în afara graniţelor Germaniei. Este o chestiune europeană, dar, în mod clar, din nefericire, nu ocoleşte Germania. Sunt uşurat când văd că, în oraşe din întreaga ţară, oamenii demonstrează curaj, participă la marşuri şi spun "NU" unor mişcări precum PEGIDA şi anti-islam, unor proteste anti-imigranţi. Germania este o ţară deschisă, care nu ţine cont de rasă, religie sau gen. Dar nu suntem indiferenţi valorilor noastre europene, pe care le împărtăşim în Uniunea Europeană. Nu trebuie să se aleagă între a respinge fundamentalismul şi terorismul sau a respinge rasismul şi naţionalismul. Ambele variante sunt incorecte.
Realitatea TV: Puteţi comenta pe marginea situaţiei din Ucraina?
HANS LAUK: Odată cu anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, violând legea internaţională, şi destabilizarea Ucrainei de Est, bazele securităţii şi ordinii europene au fost în mod flagrant puse sub semnul întrebării. Împreună cu partenerii săi internaţionali, Uniunea Europeană a luat atitudine la unison împotriva acesteia şi a impus măsuri restrictive. Rezoluţiile de la summitul NATO din Ţara Galilor vor permite NATO să reacţioneze mai rapid la noi provocări, inclusiv la aşa-numitele ameninţări de tip hibrid. Mai mult, măsurile defensive, cu scopul de a-i reasigura pe aliaţii noştri din Europa Centrală, care pe bună dreptate sunt îngrijoraţi de această criză, vor fi sporite. În acelaşi timp, este clar că securitatea sustenabilă în şi pentru Europa poate fi obţinută pe termen lung doar lucrând împreună şi cu Rusia. De aceea, guvernul german îşi continuă dialogul cu Rusia şi face lobby pentru restabilirea şi întărirea abordărilor care ţin de cooperarea în ceea ce priveşte securitatea.
Realitatea TV: Aţi menţionat cooperarea cu Rusia, cu toate acestea NATO îşi consolidează flancul estic. Ce părere are Germania despre acest aspect?
HANS LAUK: Aţi menţionat Ucraina. Germania a acordat mare atenţie situaţiei din Ucraina, încă de la început. Atât ministrul de Externe Steinmeier cât şi cancelarul Merkel au purtat discuţii cu omologii de la Kiev şi Moscova. Poziţia Germaniei este fermă şi clară: încălcarea dreptului internaţional de către Rusia şi faptul că Rusia a violat integritatea teritorială a Ucrainei nu poate fi acceptată. În cadrul Uniunii Europene, am reacţionat în faţa acestei provocări, cu o poziţie unitară, iar Germania a făcut eforturi pentru a menţine această unitate europeană, de asemenea şi pe viitor. În mod clar, Rusia simte consecinţele acţiunilor ferme ale Rusiei. Asta nu rezolvă însă problema. Germania a subliniat clar că este gata să faciliteze negocieri între Rusia şi Ucraina, în strânsă cooperare cu Franţa şi consultându-ne cu partenerii noştri europeni. Suntem convinşi că, în ciuda tututor regreselor, protocolul de la Minsk rămâne baza acţiunilor tuturor. Doar să ne referim la protocolul de la Minsk nu este suficient. Acum sunt necesari următorii paşi; o încetare durabilă a focului, progres în ceea ce priveşte dezangajarea, retragerea armamentului greu şi garantarea accesului umanitar.