Moșii de iarnă 2024. Ce semnifică această sărbătoare
La sărbătoarea Moşilor de Iarnă îi pomenim pe moşii şi strămoşii cei mai îndepărtaţi din neamul nostru, de la care ştim multe lucruri legate de tradiţiile şi obiceiurile religioase, care ni s-au transmis de ei din generaţie în generaţie.
Începând cu această sâmbătă a Moşilor de Iarnă şi pe parcursul celor care urmează, până la Sâmbăta lui Lazăr, chipurile celor dragi pe care îi comemorăm în acest interval revin în viaţa noastră cu cele mai frumoase amintiri care s-au cuibărit în timp, în sufletele noastre.
La aceste comemorări ne întoarcem în timp şi retrăim momentele plăcute alături de rudele şi de prietenii pe care i-am pierdut.
Tradiţii şi obiceiuri la pomenirea Moșilor de Iarnă
Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă (prima din cele şapte sâmbete), cât şi la ultima (Sâmbăta lui Lazăr), creştinii ortodocşi fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.
În ziua praznicului, tradiţia spune că pentru pomenire sunt necesare mai ales: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, fiecare credincios poate să mai ducă la biserică, spre pomenire, şi alte bucate preferate în viaţa pământeană de cei pe care-i comemorează.
Moșii de Iarnă. Slujba Parastasului pentru cei dragi
În ziua Moşilor de Iarnă, credincioşii care fac pomeniri trebuie să participe la Sfânta Liturghie ce se oficiază în fiecare lăcaş de cult ortodox. După aceasta, urmează slujba Parastasului pentru cei comemoraţi, slujbă care se desfăşurată după un ritual specific. În această zi, se pomenesc la parastase toţi credincioşii din familie care au trăit în dreapta credinţă şi au respectat tradiţiile creştine. În schimb, la aceste slujbe speciale nu pot fi pomeniţi cei nebotezaţi şi sinucigaşii.
În acelaşi timp, Sfinţii Părinţi au rânduit să se facă pomenirea celor mutaţi la Domnul, sâmbăta, deoarece în această zi Hristos a stat cu trupul în mormânt şi tot ziua de sâmbătă face trecerea spre duminică, ziua Învierii Sale cu trupul.Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul sec de carne (a înfricoșetoarei Judecăți pentru Postul Mare şi până la Duminica Tomii, ne spune părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă ( Bulevardul Nicolae Titulescu, sectorul 1).
Moșii de Iarnă. Ofrande aduse la morminte
Pentru praznicul Moşilor de Iarnă, se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. Acum, dar şi în celelalte sâmbete dedicate morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei plecaţi la viaţa de Dincolo prin rugăciuni şi prin ofrande aduse la mormintele acestora: ei le împodobesc mormintele cu flori, aprind lumânări şi tămâie, împart pachete cu alimente şi colivă, sfinţite la slujba de pomenire. Potrivit tradiţiei, pentru cei comemoraţi se împart şi bucatele preferate de aceştia în timpul vieţii lor pământene.
Când nu se fac parastase
În zilele de duminică din timpul anului;
- în perioada dintre Naşterea Domnului ( 25 decembrie) şi Botezul Domnului (6 ianuarie);
- de la Lăsata secului de carne şi până la prima sâmbătă din Postul Mare;
- din sâmbăta Floriilor şi până la Duminica Tomei;
- în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri, în perioada Postului Sfintelor Paşti se săvârşeşte Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, slujbe speciale de seară care se săvârşeşc în timpul Postului Mare.
Sursă text: Click.ro
