Termenul Halva provine din limba arabă (Halwa) și este folosit pentru a descrie două tipuri de deserturi:
- pe bază de făină: Acest tip de halva este ușor gelatinoasă și este făcută din făină de cereale, de obicei griș. Ingredientele principale sunt uleiul, făina, zahărul.
- pe bază de unt și nuci: Acest tip de halva este sfărâmicioasă și, de obicei, făcute din Tahini (pastă de susan) sau alte tipuri de unt de nucă, cum ar fi untul din semințe de floarea-soarelui. Ingredientele principale sunt untul de nucă și zahărul.
Halvaua poate fi, de asemenea, bazată pe numeroase alte ingrediente, inclusiv semințe de floarea soarelui, nuci diverse, fasole, linte și legume cum ar fi morcovi, bostani, cartofi și dovleci.
Ce conține 100g de halva:
15-18 grame de proteine
42-47 grame de glucide
35-40 grame de lipide
550-600 kcalorii
carbohidrați 48-50%
minerale -zinc, fier, fosfor, calciu, potasiu
acizi grași nesaturați- acid oleic și lecitină
polinesaturați- omega 6
Ce ne spune specialistul despre halva
Specialistul mai susţine că halvaua are, pe de altă parte, şi beneficii pentru sănătate: „Consumată raţional, are efecte depurative, antioxidante, tonice şi remineralizante. De altfel, un alt atuu îl are şi în tulburările de memorie, prin conţinutul crescut de lecitină. Până la urmă, foarte importantă e provenienţa produsului şi conţinutul în seminţe de susan, dar recomandarea de bază este şi rămâne consumul limitat de halva zilnic. Excesul se poate transforma într-o veritabilă bombă calorică. Dacă mănânci halva goală până la 30 grame pe zi, nu se depune, dar în combinaţie cu pâinea, tot se depune”, precizează Dan Merişca.
Pentru a avea efecte benefice pentru organism, halvaua trebuie consumată în cantități mici, maxim 30 de grame pe zi, deoarece dezavantajele sunt destule.
