Premierul ungar Viktor Orban este în Franța, unde este primit, luni seară, de Emmanuel Macron pentru o cină de lucru, înaintea Consiliului European din 23 și 24 martie.
„Cei doi lideri vor aborda discuțiile în curs de desfășurare la nivel european, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, consolidarea competitivității europene, chestiunile energetice și sprijinul acordat industriei europene de apărare”, a anunțat Palatul Elysée, citat de AFP, preluat de agerpres.ro.
Cei doi lideri vor discuta despre „sprijinul pentru Ucraina, consolidarea competitivității europene, problemele energetice și sprijinul pentru industria europeană de apărare” înaintea Consiliului European din 23-24 martie.
Viktor Orban, care critică în mod constant „războiul indirect” purtat de Europa împotriva Rusiei, a lansat la sfârșitul lunii februarie un nou apel la încetarea focului în invazia Rusiei ce face ravagii în Ucraina de un an de zile. De la începutul ofensivei rusești în 24 februarie 2022, guvernul de la Budapesta, a cărui țară este puternic dependentă de importurile de hidrocarburi rusești, a păstrat o poziție ambiguă, abținându-se să îl critice pe președintele rus.
Viktor Orban, cunoscut ca un apropiat al lui Putin, a întreținut relații strânse cu liderul de la Kremlin și înainte de război. Șeful Guvernului de la Budapesta refuză, în același timp, să trimită arme Kievului și critică sancțiunile europene împotriva Rusiei, deși a votat în favoarea acestora alături de partenerii din UE. În discursul său anual privind starea națiunii, din februarie, Viktor Orban a pledat din nou pentru menținerea relațiilor economice cu Moscova, în contradicție cu linia europeană impusă de Bruxelles.
O altă temă pe lista discuțiilor dintre Orban și Macron este cea privind „chestiuni legate de statul de drept”, a mai precizat președinția franceză.
De la revenirea sa la putere, în 2010, liderul naționalist maghiar Viktor Orban a pus treptat la pământ sistemul de control, fie că este vorba de mass-media sau de sistemul judiciar, atrăgându-și în mod regulat criticile Uniunii Europene, notează AFP.
Într-un raport publicat săptămâna trecută, Consiliul Europei s-a declarat „îngrijorat” de discursul instigator la ură și de „xenofobia din ce în ce mai prezentă în discursul politic” din această țară, care îi vizează pe solicitanții de azil, romii, musulmanii și minoritățile sexuale. De asemenea, UE blochează fonduri de aproximativ 12 miliarde de euro pentru Budapesta, în așteptarea reformelor anticorupție.
Comisia Europeană a suspendat din noiembrie 2022 fonduri de coeziune în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro care urmau să fie plătite Ungariei pentru 2021-2027. Plata fondurilor a fost condiționată de aplicarea reformelor pentru îmbunătățirea luptei împotriva corupției și a independenței justiției, relatează euractiv.fr.
