Puciştii vor "da socoteală pentru fiecare picătură de sânge vărsată", dar "în cadrul legii", a declarat la finalul unui consiliu de miniştri, la Ankara, premierul Binali Yildirim.
El răspundea astfel UE şi Statelor Unite, care şi-au unit vocile luni, la Bruxelles, şi au somat regimul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan să nu cadă în arbitrariu.
"Îndemnăm ferm Guvernul Turciei să menţină calmul şi stabilitatea în ţară şi îndemnăm Guvernul turc să respecte instituţiile democratice ale naţiunii şi statul de drept", a declarat secretarul de Stat John Kerry la finalul reuniunii cu omologii săi din UE.
UE a subliniat că o reintroducere a pedepsei cu moartea - abolită în 2004 în cadrul negocierilor de aderare - îi va închide uşa blocului european.
"Nicio ţară nu poate adera la UE dacă introduce pedeapsa cu moartea", a declarat reprezentanta diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Erdogan a evocat această eventualitate duminică, în faţa unei mulţimi de susţinători care cereau moartea puciştilor.
Yildirim a subliniat că ţara nu trebuie să se pripească în legătură cu acest subiect, dar că "cererea poporului nu poate să fie ignorată".
La trei zile de la puciul eşuat, bilanţul victimelor a fost revizuit în creştere, era de 308 morţi - inclusiv 100 de pucişti -, iar eliminarea acestui "virus", promisă de către preşedintele turc, continua din plin.
Potrivit lui Yildirim, 7.543 de suspecţie erau reţinuţi luni, dintre care 6.038 erau militari, 755 de magistraţi şi 100 de poliţişti.
Între ei figurează 103 de generali şi amirali, inclusiv doi presupuşi lideri pucişti, generalul Mehmet Disli şi fostul comandant al Forţelor aeriene, generalul Akin Oztürk.
Citând Ministerul turc de Interne, agenţia Anadolu a anunţat destituirea a aproape 9.000 de funcţionari din acest minister, inclusiv a aproape 4.500 de poliţişti şi 614 jandarmi.
Terminologia oficială împotriva rebelilor s-a înăsprit. Ei sunt calificaţi de-acum drept "grup terorist" de către Ministerul de Externe.
Washingtonul a ridicat tonul şi în legătură cu subiectul sorţii rezervate lui Fethullah Gülen, care a trecut din 2013 de la statutul de aliat la cel de inamicul numărul unu al lui Erdogan, care l-a acuzat că este instigatorul puciului.
Erdogan l-a somat personal pe omologul său american să i-l "livreze" pe predicatorul musulman, refugiat în Statele Unite şi care a dezminţit în mod categoric price implicare în puci.
Turcia este necesar să prezinte "probe, nu acuzaţii", i-a replicat John Kerry de la Bruxelles.
A treia zi, consecutiv, zborurile comerciale rămâneau suspendate, luni, între Turcia şi Statele Unite.
Viaţa pe străzile de la Istanbul părea să revină la normal, însă aproximativ 1.800 de membri ai forţelor speciale din cadrul poliţiei au început să fie mobilizaţi pentru a securiza puncte sensibile, potrivit Anadolu.
"Nu s-a terminat, nu dezarmaţi", titra luni pe prima pagină cotidianul Hurriyet, care cita astfel îndemurile repetate ale lui Erdogan adresate susţinătorilor săi de a continua să rămână în stradă în faţa unei ameninţări care ar persista.
Câteva mii de persoane au răspuns din nou acestui apel şi s-au adunat duminică şi luni în Piaţa Taksim, dar şi în Piaţa Kizilay, la Ankara.
"Ziua haideţi să muncim. Seara, după muncă, să ne continuăm veghea", a îndemnat, la Ankara, premierul turc.
Pieţele financiare par, în orice caz, să ia act de revenirea progresivă la ordine. Lira turcă a început să se redreseze.
Bursa de la Istanbul, închisă când a izbucnit puciul, a redeschis cu 2,3% în scădere.
