UPDATE 00.00 - Feribot folosit de ruși în scopuri militare, „avariat semnificativ” după un atac cu dronă al ucrainenilor.
Armata ucraineană a confirmat atacul cu dronă de marți asupra portului rusesc Kavkaz – în regiunea Krasnodar din sudul Rusiei. Potrivit ucrainenilor, atacul a „avariat semnificativ” vasul „Slavianin”, pe care l-a descris ca fiind ultimul feribot feroviar pe care Rusia îl folosea în scopuri militare în regiune.
UPDATE 23.00 - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit marţi la Kiev pe secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, în faţa căruia a subliniat necesitatea de a pune capăt cât mai repede războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.
„Cred că toţi înţelegem că trebuie să punem capăt războiului cât mai repede posibil, desigur, pentru a nu fi pierdute şi mai multe vieţi omeneşti”, a spus Zelenski în timpul întâlnirii cu trimisul Papei Francisc, întâlnire din timpul căreia preşedintele ucrainean a postat imagini video pe reţelele de socializare.
UPDATE 22:00 - Primăria din Moscova oferă bani voluntarilor care se duc la război. Moscoviții, printre rușii cei mai reticenți să lupte în Ucraina
Locuitorii din capitala rusă Moscova care se înregistrează pentru a lupta în Ucraina vor primi un bonus de 1,9 milioane de ruble (21.777 dolari) din partea municipalităţii, ceea ce va ridica banii pe care urmează să-i încaseze pentru primul an în rândul forţelor la 5,2 milioane de ruble (59.600 dolari SUA), a anunţat marţi biroul primarului Serghei Sobianin, relatează Reuters şi DPA, citate de Agerpres.
Indemnizaţia, care va intra în vigoare imediat, se adaugă tuturor celorlalte plăţi speciale deja existente pentru moscoviţii trimişi pe front, a precizat biroul. Cu noua sumă, salariul anual al soldaţilor ruşi cu contract va fi mai mare decât salariul mediu nominal din Rusia de peste cinci ori, potrivit datelor statistice din primul trimestru al lui 2024.
Plăţile generoase pentru voluntari au ajutat Rusia să evite o nouă mobilizare generală naţională după problemele întâmpinate de campania de mobilizare din 2022, care a determinat un exod în ţările învecinate.
Totuşi, unii economişti afirmă că plăţile creează dezechilibre riscante; ei susţin că remuneraţiile mari de care beneficiază soldaţii care luptă în Ucraina au devenit un etalon pentru restul economiei, ducând la o spirală a majorărilor salariale în ansamblul sectoarelor, angajaţii cerând ca banii pe care îi primesc pentru munca lor să fie la un nivel mai apropiat de cel din armată.
Potrivit oficialilor ruşi, circa 190.000 de oameni s-au oferit până acum în acest an să lupte în Ucraina în cadrul a ceea ce Moscova a prezentat drept „operaţiune militară specială”. Comparativ, menţionează oficialii, în 2023 au fost semnate 490.000 de contracte.
UPDATE 21.00 - Rusia: Legea împotriva organizațiilor străine „indezirabile” va fi extinsă.
Duma, camera inferioară a parlamentului rus, a votat marți în favoarea unei legi care ar permite interzicerea oricărei organizații străine „indezirabile”, consolidând astfel arsenalul legislativ care vizează în prezent ONG-urile, potrivit AFP.
Această legislație, deja utilizată împotriva presei independente și a ONG-urilor din Rusia, vizează în prezent doar organizațiile neguvernamentale străine.
UPDATE 19:10 - Ucraina cere un "dialog direct" cu China despre un plan de pace
Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba i-a cerut marţi Beijingului, cu ocazia primei sale vizite în China de la începerea războiului cu Rusia, să aibă un "dialog direct" pentru a se pune capăt conflictului, relatează France Presse, preluat la Agerpres.
"Discuţii aprofundate, detaliate şi substanţiale sunt prevăzute cu omologul meu chinez, Wang Yi, cu privire la mijloacele de a ajunge la o pace justă", a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Instagram.
"Trebuie să evităm concurenţa între planurile de pace. Este foarte important ca Beijingul şi Kievul să se angajeze într-un dialog direct şi într-un schimb privind poziţiile lor", a adăugat el.
În pofida legăturilor sale economice, diplomatice şi militare strânse cu Moscova, China intenţionează să joace un rol de mediator în conflictul din Ucraina.
Beijingul se prezintă drept un un interlocutor măsurat în comparaţie cu occidentalii, pe care China îi acuză că "aruncă gaz pe foc" prin livrările lor de arme către Ucraina. Însă China nu a condamnat niciodată invazia rusă, iar preşedinţii Xi Jinping şi Vladimir Putin îşi afişează bunele relaţii.
Gigantul asiatic s-a limitat să facă apel, anul trecut, la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor statelor, aşadar şi a Ucrainei.
Vizita lui Dmitro Kuleba, care se va încheia vineri, este prima a unei oficialităţi ucrainene de acest nivel de la începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022.
UPDATE 18:00 - Estonia va sprijini Ucraina până la victoria contra Rusiei
Guvernul Estoniei va sprijini Ucraina până la \"\"victorie\"\" în războiul acesteia cu Rusia, a declarat noul premier eston Kristen Michal într-un interviu acordat marţi agenţiei de presă Reuters, el pledând în această chestiune pentru continuitate cu fosta administraţie, transmite Reuters.
Michal (49 de ani) a înlocuit-o pe Kaja Kallas, care a demisionat recent pentru a deveni şefă a diplomaţiei Uniunii Europene şi care s-a remarcat ca una dintre cei mai vehemente voci critice la adresa Rusiei şi dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei în UE şi în NATO.
\"\"Vom sprijini Ucraina până la victoria ei în acest război. Suntem în asta pe termen lung, sper că şi aliaţii noştri sunt\"\", a spus Kristen Michal după depunerea jurământului.
\"\"Mesajul către inamicii noştri este că Estonia este bine apărată; ne vom spori cheltuielile pentru apărare\"\", adăugat el.
Guvernul ţării baltice cu o populaţie de 1,4 milioane persoane ar putea aloca 1 miliard de euro pentru achiziţionarea de muniţii pentru Estonia, conform unui plan ce va fi elaborat până în septembrie, a precizat noul şef al executivului eston.
UPDATE 17.00 - O proporţie de 32% dintre ucraineni ar fi acceptat în luna aprilie concesii teritoriale pentru încheierea războiului provocat de invazia rusă, potrivit unui sondaj al Institutului Internaţional de Sociologie de la Kiev, ale cărui rezultate au fost publicate marţi, relatează agenţia EFE.
Deşi minoritar, acest procent de acceptare a unor eventuale cedări teritoriale este totuşi cel mai mare de când a început războiul, pe 24 februarie 2022. În septembrie 2022, numai 8% dintre ucraineni ar fi acceptat astfel de concesii, procent care a continuat să crească, ajungând anul acesta în februarie la 26% şi după numai două luni mai târziu la 32%.
Totuşi, ucrainenii rămân încă majoritari contra concesiilor teritoriale, 55% dintre cei intervievaţi în ultimul sondaj împotrivindu-se acestora.
UPDATE 14: 42 - Soldații ruși care folosesc telefoanele pe front riscă închisoarea.
Soldații ruși care vor fi surprinși cu smartphone-uri pe frontul din Ucraina riscă să ajungă la închisoare pentru abateri disciplinare grave, dacă o propunere legislativă avansată de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, va fi adoptată. Smartphone-urile au fost utilizate de ambele părți implicate în conflict pentru a localiza și identifica ținte, prin urmărirea semnalelor sau accesarea fotografiilor și mesajelor postate de pe aceste dispozitive, potrivit oficialilor ruși și occidentali.
UPDATE 14:30 - Kremlinul promite acțiuni în justiție pentru transferul plănuit de UE către Ucraina de venituri din activele ruse
Kremlinul a calificat marţi drept \"furt\" planul Uniunii Europene de a folosi dobânzile la activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa sprijinul militar pentru Ucraina, şi a spus că va acţiona în justiţie pe oricine implicat în această decizie, transmite Reuters.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a anunţat luni că la începutul lui august va fi efectuată prima tranşă de 1,14 miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina, provenită din veniturile obţinute din activele ruse îngheţate.
\"Astfel de acţiuni de furt nu pot rămâne fără reciprocitate\", le-a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor. \"Aceşti bani nu doar că sunt practic furaţi, dar vor şi folosiţi pentru cumpărarea de arme\", a adăugat el.
\"Cu certitudine, vom lucra la posibila acţionare în justiţie a acelor persoane care sunt implicate în luarea deciziilor şi implementarea lor, întrucât aceasta este o încălcare directă a dreptului internaţional, este o încălcare a drepturilor de proprietate\", a mai spus el.
După ce preşedintele Vladimir Putin a trimis trupele în Ucraina în 2022, SUA şi aliaţii lor au interzis tranzacţiile cu Banca Centrală şi Ministerul de Finanţe ale Rusiei, blocând circa 300 miliarde de euro în active suverane ruse în Occident.
State UE percep dobânzile rezultate din aceste active îngheţate - obligaţiuni şi alte tipuri de titluri de valoare în care Banca Centrală rusă investise - şi le plasează într-un fond UE ce va fi folosit pentru a ajuta Ucraina.
Profiturile sunt estimate la 15-20 miliarde de euro până în 2027.
UPDATE 12:10 Kamala Harris a intrat în vizorul propagandei de la Kremlin: "Este mai rea decât o maimuță cu o grenadă”
Propaganda Kremlinul pus tunurile pe vicepreședintele american Kamalsa Harris, potențial candidat democrat la alegerile prezidențiale din Statele Unite. În emisiunea lui Vladimir Soloviov, considerat cel mai influent jurnalist aflat în slujba regimului Putin, mai mulși invitați au lansat o serie de afirmații degradante, dar extrem de populare în mediile rusești.
UPDATE 11:30 - Rusia restricționează intrarea în zonele de frontieră din sudul regiunii Belgorod
Regiunea Belgorod din sudul Rusiei restricţionează începând de marţi intrarea în 14 zone de la graniţa cu Ucraina care sunt supuse unor atacuri puternice din partea forţelor Kievului, măsuri ce par să facă parte dintr-o strategie a Kremlinului de a înfiinţa o zonă-tampon la frontieră, informează Reuters.
Guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, a declarat că restricţiile sunt aplicate localităţilor "în care situaţia operaţională aferentă este extrem de dificilă", potrivit agenţiei de presă Interfax. Decizia vine în continuarea ordinului Kremlinului de a proteja teritoriul rus de atacuri ucrainene şi de a securiza zonele şi instalaţiile, astfel încât acestea să fie dincolo de raza de acţiune a atacurilor ucrainene.
Conform acestor restricţii, anunţate de Gladkov săptămâna trecută într-un clip video postat pe Telegram, punctele de control urmează să fie amenajate în afara localităţilor, transportul public este interzis şi oricine doreşte să le viziteze trebuie să informeze în prealabil autorităţile locale.
"Intrarea va fi permisă numai adulţilor de sex masculin cu respectarea unor reguli stricte: în vehicule blindate cu echipamente electronice militare şi cu îmbrăcăminte şi căşti antiglonţ, însoţiţi de militari sau oficiali locali", a spus Gladkov.
Gladkov nu a spus în mod explicit că civilii sunt evacuaţi, dar a precizat că este "inacceptabil" să se permită accesul femeilor şi copiilor în zonele restricţionate şi că toate proprietăţile vor fi menţinute sub pază strictă.
Ucraina a supus regiunile de la graniţă de sud a Rusiei unor bombardamente şi atacuri cu drone zilnice, vizând în special aşezările din regiunea Belgorod.
UPDATE 10:00 - Cum funcționează "nevăstuica nebună", strategia extrem de riscantă prin care piloții ucraineni anihilează radare rusești
Un clip apărut pe rețelele de socializare arată un MiG-29 ucrainean într-o misiune de tip „nevăstuica nebună”, în care un avion intră intenționat în raza sistemelor antiaeriene rusești pentru a le ataca apoi cu rachete HARM în momentul în care își pornesc radarele și își dezvăluie ASTFEL poziția.
Ukrainian Air Force MiG-29 Fulcrum wild weasel operations, seen here engaging Russian radars over the eastern front with US-supplied AGM-88 HARMs. pic.twitter.com/IDVODcQHB7
— OSINTtechnical (@Osinttechnical) July 23, 2024
UPDATE 8:10 Șeful diplomației ucrainene este într-o vizită fără precedent în China
Vizita lui Kuleba, care va dura până vineri, are loc după criticile dure ale NATO cu privire la ajutorul economic acordat de Beijing Moscovei. Dar, mai presus de toate, are loc la o săptămână după ce Volodimir Zelenski a vehiculat pentru prima oară ideea unor negocieri cu Rusia, notează AFP, amintind că președintele ucrainean a declarat că este în favoarea participării Moscovei la un viitor summit pentru pace.
Rusia își face încă o „flotă fantomă”
Misterioși cumpărători suspectați de legături cu Rusia au început să strângă zeci de nave capabile să transporte gaze naturale lichefiate (GNL), în cadrul unor acțiuni care sugerează că Moscova își extinde „flota fantomă” de nave capabile să transporte produse energetice, scrie Financial Times.
Surse din industria navală au spus pentru publicația citată că o serie de companii necunoscute până acum, multe înregistrate în Emiratele Arabe Unite, au achiziționat nave de transport GNL în ultimul an, crescând prețurile de pe piață, în special pentru cele mai vechi nave.
Valul de achiziții seamănă cu modul prin care Moscova a creat o „flotă fantomă” de petroliere pentru a transporta țiței în întreaga lume în ciuda sancțiunilor occidentale, folosind adesea Emiratele Arabe Unite ca centru pentru acest gen de comerț, scrie hotnews.ro. Deși vânzările rusești de GNL sunt mai puțin afectate de sancțiunile occidentale decât petrolul, Moscova pare că se pregătește pentru înăsprirea restricțiilor.
Flota fantomă de petroliere e deja „pe steroizi”
Numeroasele petroliere care transportă petrol care încalcă sancțiunile reprezintă o provocare, deoarece sunt greu de urmărit din cauza lipsei de transparență în privința proprietarilor și a utilizării de asigurări și a altor servicii maritime din țări din afara Occidentului, având puține stimulente pentru a respecta standarde de transport maritim, scria în mai Reuters.
„Se observă un număr mai mare de nave care au găsit modalități de a eluda sancțiunile prin operarea în afara jurisdicției occidentale”, a declarat Michelle Wiese Bockmann, analist principal la grupul de date maritime Lloyd’s List Intelligence.
„Flota fantomă e pe steroizi acum. Iar practicile înșelătoare de transport maritim în care se angajează devin din ce în ce mai complexe și mai sofisticate”, a adăugat acesta.