UPDATE 00.10 - Kievul anihilează rețeaua de spionaj a FSB care viza voluntarii și oficialii internaționali
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reținut agenți ai FSB-ului rus care desfășurau operațiuni de spionaj împotriva voluntarilor și oficialilor organizațiilor internaționale din Ucraina.
Conform informațiilor oferite de SBU, agenții serviciului de informații rus au recrutat, de la distanță, un avocat din Kiev, care a avut rolul de a aduna informații precise despre persoanele vizate: adresele lor, numerele de înmatriculare ale autovehiculelor și traseele de deplasare. Avocatul a colaborat cu complici din alte trei regiuni ale Ucrainei, iar aceștia au fost instruiți să urmărească atent „țintele” desemnate, utilizând echipamente optice pentru a nu fi descoperiți.
UPDATE 00.00 - De ce îi pedepsește Putin pe transnistreni și cum s-ar putea întoarce împotriva lui? Armand Goșu, despre miza uriașă pe care Kremlinul o are în Republica Moldova
Pentru că Transnistria nu mai răspunde ca înainte la ordinele lor, rușii le-au întrerupt gazul, iar acolo se profilează o criză umanitară majoră. Totuși, Moscovei ar trebui să îi fie frică de faptul că Ucraina poate profita de această situație, spune analistul Armand Goșu.
UPDATE 21.00 - Lukașenko avertizează că nu va proteja UE de imigrația ilegală. „De ce ar trebui să-i apărăm?”
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a avertizat marţi că nu va apăra ţările occidentale împotriva afluxului de migranţi, unul dintre principalele puncte de divergenţă dintre Minsk şi Uniunea Europeană. „Suntem acuzaţi că încurajăm imigraţia. Întotdeauna am fost sincer. Nu vom apăra pe nimeni împotriva imigranţilor. Mai ales pe cei care adoptă sancţiuni economice împotriva noastră”.
UPDATE 18.00 - Un cuplu de germani a mărturisit marţi că au ucis o refugiată ucraineană şi pe mama acesteia, în martie 2024, pentru a le fura copilul. Cuplul a vizat în mod intenţionat refugiaţi ucraineni care au fugit din calea invaziei ruse, înscriindu-se într-un grup de pe Telegram pentru a oferi ajutor cu traducerea.
UPDATE 16:38 - Scenariul unui conflict militar în România prinde contur în 2025, dar numai pe hârtie sau ca exercițiu preventiv. Războiul din Ucraina a pus pe jar NATO, care și-a pus deja întrebarea: "Ce s-ar întâmpla în cazul unui atac din partea Rusiei asupra țării noastre?" Din acest motiv, Alianța Nord-Atlantică va organiza în acest an un exercițiu rapid, mobilizând mii de soldați care vor fi desfășurați de urgență pe teritoriul românesc.
Planurile de apărare ale NATO stipulează ca, în primele 10 zile de la declanșarea atacului, 100.000 de soldați să fie deja desfășurați pe linia frontului. Această misiune se anunță a fi extrem de provocatoare, având în vedere că forțele Alianței vor porni la drum din partea opusă a continentului,
UPDATE 16:15 Record bizar. Un F-16 ucrainean a doborât 6 rachete rusești cu doar 4 interceptoare
Un pilot ucrainean de la manșa unui F-16 a reușit în timpul unui atac aerian rusesc masiv să doboare șase rachete de croazieră inamice într-o singură misiune, deși avea doar patru interceptoare, o premieră pentru acest tip de avion de luptă, a afirmat un oficial al Forțelor Aeriene ale Ucrainei.
Purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, a publicat pe rețelele de socializare o discuție pe care a avut-o cu pilotul, al cărui nume nu a fost dezvăluit.
UPDATE 13:40 Popularitatea lui Zelenski a scăzut mult, după aproape trei ani de război
Majoritatea ucrainenilor îl susțin în continuare pe președintele Volodimir Zelenski după aproape trei ani de invazie rusă, deși această cifră a scăzut mult în 2024, arată un sondaj publicat marți.
UPDATE 12:00 - Armata ucraineană a afirmat marți că încă luptă în Kurahove, un oraș industrial din estul Ucrainei a cărui capturare a fost revendicată de Rusia ieri.
Forțele ruse au afirmat luni că și-au ridicat drapelul deasupra orașului care avea o populație de aproximativ 18.000 de locuitori înainte de război și care era o poziție defensivă importantă pentru forțele ucrainene în sudul acestei regiuni industriale din estul țării.
Această pierdere nu a fost confirmată de Ucraina. Marți dimineață, grupul de trupe Khortytsia, care luptă în zonă, a dat asigurări că „în sectorul Kurahove, forțele de apărare se opun încercărilor inamicului de a-și folosi superioritatea în oameni și de a dezvolta o ofensivă”.
„Măsurile de localizare și distrugere a grupurilor de asalt inamice care s-au infiltrat în formațiunile noastre de luptă sunt în curs de desfășurare”, a adăugat acesta.
UPDATE 9:20 - România ar putea fi sacrificată, la masa negocierilor: Putin și Trump reconfigurează jocul - ANALIZĂ
Jurnalistul bulgar de investigații Christo Grozev a sugerat că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi de acord ca Ucraina să adere la NATO în anumite condiții, cum ar fi îndepărtarea bazelor militare americane din Europa de Est, scrie agenția bulgară Novinite. Statele Unite au în prezent mai multe baze militare în România.
Vorbind într-un interviu acordat postului TV ucrainean Channel 24, Grozev a indicat că Putin este conștient de un ultimatum iminent din partea SUA și încearcă acum să facă presiuni asupra președintelui american Donald Trump să excludă aderarea Ucrainei la NATO, ca parte a oricărei negocieri.
Potrivit lui Grozev, poziția actuală a lui Putin probabil nu este poziția finală a Moscovei. El a explicat că Trump, înainte de alegerea sa, și-a exprimat în mod repetat disponibilitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.
Refuzul categoric al lui Putin privind aderarea Ucrainei la NATO, o întărire a poziției ruse de negociere cu SUA
Cu toate acestea, după câștigarea președinției, Trump a părut să adopte o abordare mai moderată, realizând probabil că obținerea unui acord cu Putin nu ar fi deloc simplă. Jurnalistul a remarcat că Putin a respins în mod constant propunerile, semnalând un proces de negociere provocator pe viitor.
Grozev a speculat că Trump ar putea propune o înghețare temporară a conflictului prin amânarea aderării Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, Putin a declarat public că nu ar accepta o astfel de aderare nici măcar pe termen lung, fie că este vorba de 5 sau 20 de ani.
Jurnalistul a avertizat însă că declarațiile lui Putin nu trebuie luate ad-litteram, subliniind că acestea au drept scop probabil întărirea poziției de negociere a Rusiei cu Trump.
Surse citate de Christo Grozev sugerează, de fapt, că Moscova ar putea accepta aderarea Ucrainei la NATO dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Acestea includ angajamentul SUA de a-și retrage bazele militare din țările est-europene și o ridicare parțială a sancțiunilor economice împotriva Rusiei.
Astfel de concesii, potrivit lui Grozev, sunt menite să atenueze presiunea asupra economiei Rusiei și să satisfacă cerințele oligarhilor influenți care doresc să pună capăt sancțiunilor.
Christo Grozev a menționat că, deși Trump ar putea considera aceste condiții acceptabile, rămâne incert dacă națiunile din Europa de Est, cum ar fi Polonia și Republica Cehă, vor fi de acord.
Jurnalistul a adăugat că decizia lui Putin de a lua în considerare acești termeni pare să fi fost influențată de presiunile interne crescânde din partea elitei Rusiei, care sunt dornice să restabilească stabilitatea economică și să reducă izolarea internațională.
Dacă Rusia ar fi forța militară formidabilă, așa cum pretinde a fi, și ar avea forță de luptă inepuizabilă, conflictul s-ar fi încheiat la scurt timp după ce a început, iar legiunile de mercenari ar fi fost inutile, notează ziare.com. Dar războiul este acum în a 35-a lună și, chiar dacă teritoriul a fost pierdut, Ucraina a dat o luptă uluitoare.
O estimare americană din octombrie anul trecut a sugerat că 57.500 de ucraineni au fost uciși și alți 250.000 răniți de la începutul războiului, o rată îngrozitoare de uzură și una considerată acum a fi o subestimare. BBC estimează că între 150.000 și 200.000 de ruși au fost uciși și până la alți 600.000 au fost răniți.
