Scopul acestor interviuri este de a stabili competențele fiecărui candidat pentru exercitarea mandatului de comisar european, îndeosebi în conformitate cu articolul 17 al Tratatului Uniunii Europene care stipulează că "membrii Comisiei vor fi aleși pe baza competențelor lor de ordin general și dintre persoane a căror independență este mai presus de orice dubiu".
Juncker a intervievat-o deja pe Federica Mogherini, actualul ministru de externe al Italiei și desemnată sâmbăta trecută de liderii europeni reuniți la Bruxelles drept Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate. Marți, la Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a lui Juncker, Natasha Bertaud, nu a vrut să spună care este ordinea în care candidații vor fi intervievați și nici numele aspiranților, dar a confirmat că Juncker a discutat deja cu Mogherini, relatează EFE. În total, Juncker are de discutat cu toți candidații pentru Colegiul Comisarilor, însă echilibrul de gen continuă să fie o problemă, transmite EU Observer.
Ministrul de externe olandez Frans Timmermans și premierul sloven Alenka Bratusek urmau să se întâlnească marți cu Juncker, la Bruxelles, pentru a se prezenta și pentru a menționa de ce portofolii sunt interesați, scrie sursa citată. Belgia este singura țară care nu și-a desemnat încă un candidat, partidele politice locale ezitând între ministrul de externe Didier Reynders și europarlamentara Marianne Thyssen.
Juncker a promis posturi mai bune pentru comisarii de sex feminin, drept "compensație" pentru faptul că sunt depășite numeric de colegii lor de sex masculin. Creșterea numărului de femei în noul executiv european este deopotrivă importantă pentru obținerea votului din partea membrilor Parlamentului European, care au amenințat că se vor opune prin veto oricărei comisii care va avea mai puțin de nouă femei în componența sa. Până acum, doar Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Italia, Polonia, Slovenia și Suedia au nominalizat femei, însă alte câteva țări — Cipru, Malta și România — au ca plan B candidați femei la postul de comisar.
Președintele ales al Comisiei Europene dorește să se întâlnească în această săptămână cu toți candidații la postul de comisar. Odată încheiat acest proces, potrivit procedurii de aprobare a comisarilor de către Parlamentul European, legislativul european primește un curriculum vitae și declarațiile de interese financiare ale comisarilor desemnați. Parlamentul adresează viitorilor comisari o serie de întrebări scrise, referitoare în special la prioritățile lor politice în domeniile de care vor fi responsabili. Răspunsurile scrise ale acestora constituie baza pentru partea orală a evaluării, audierile. Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore în fața comisiei/comisiilor parlamentare competente în domeniul portofoliului care îi este atribuit. Audierile dau comisiilor parlamentare posibilitatea de a avea o idee mai clară asupra personalității comisarilor desemnați și de a realiza un schimb de opinii aprofundat cu privire la prioritățile diferiților candidați în viitoarele lor sfere de competență.
Comisiile parlamentare evaluează apoi fiecare comisar desemnat, verificând în special dacă aceștia dispun de competențele necesare nu doar pentru a face parte din Comisie, ci și pentru a li se încredința un portofoliu anume. Rezultatele audierilor sunt trimise președintelui Parlamentului și examinate de Conferința Președinților, compusă din președinte și liderii tuturor grupurilor politice, precum și de Conferința președinților de comisie.
Președintele Comisiei prezintă întregul colegiu al comisarilor desemnați, precum și programele lor în cursul unei ședințe plenare a Parlamentului, la care este invitat și Consiliul UE. Prezentarea este urmată de o dezbatere. Parlamentul European procedează, în final, la votul de aprobare a Comisiei Europene în ansamblu. În urma acestuia, noua Comisie poate fi numită formal de către Consiliul European, cu majoritate calificată.
Candidații la posturile de comisari sunt:
Austria — Johannes Hahn, comisar pentru politică regională;
Belgia — ministrul de externe Didier Reynders sau europarlamentara Marianne Thyssen;
Bulgaria — Kristalina Georgieva, comisar pentru ajutor umanitar;
Croația — Neven Mimica, comisar pentru protecția consumatorilor;
Cipru — europarlamentarul Christos Stylianides sau o femeie;
Republica Cehă — ministrul pentru dezvoltarea regională Vera Jourova;
Danemarca — ministrul economiei Margrethe Vestager;
Estonia — fostul premier Andrus Ansip;
Finlanda — fostul premier Jyrki Katainen;
Franța — fostul ministru de finanțe Pierre Moscovici;
Germania — Guenther Oettinger, comisar pentru energie;
Grecia — ministrul apărării Dimitris Avramopoulos;
Irlanda — fostul ministru al mediului Phil Hogan;
Italia — Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru politică externă și securitate comună;
Letonia — fostul premier Valdis Dombrovskis;
Lituania — fostul ministru al sănătății Vytenis Andriukaitis;
Luxemburg — Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene;
Malta — ministrul turismului Karmenu Vella sau o femeie;
Marea Britanie — fostul lider al Camerei Lorzilor, Lord Hill;
Olanda — ministrul de externe Frans Timmermans;
Polonia — ministrul infrastructurii și al dezvoltării Elzbieta Bienkowska;
Portugalia — secretar adjunct al primului ministru Carlos Moedas;
România — Dacian Cioloș, comisar pentru agricultură, sau europarlamentara Corina Crețu;
Slovacia — Maros Sefocvic, comisarul pentru relații interinstituționale și administrație;
Slovenia — premierul Alenka Bratusek;
Spania — fostul ministru al agriculturii Miguel Arias Canete;
Suedia — Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne;
Ungaria — ministrul de externe Tibor Navracsics.
