Iaţeniuk a avut întrevederi cu reprezentanţii primăriei şi autorităţilor locale, precum şi cu reprezentanţi ai mediilor economice, între care Rinat Ahmetov, oligarh şi omul cel mai bogat din ţară, care a fost multă vreme unul dintre principalii susţinători ai puterii proruse.
Niciun reprezentant al separatiştilor, care ocupă de duminică sediul administraţiei regionale cerând organizarea unui referendum privind alipirea la Rusia nu a fost prezent. Ahmetov a îndeplinit în ultimele zile rolul de intermediar pentru contactele între autorităţi şi activiştii separatişti.
Iaţeniuk a promis în timpul reuniunii, deschise presei, să "echilibreze raportul de putere între centru şi regiuni" şi să nu se atingă de legile care acordă un statut oficial altor limbi decât ucraineana, în special rusa.
"Nimeni, sub niciun pretext, nu va restrânge folosirea unei limbi folosite în mod curent", a promis Iaţeniuk.
Una dintre primele decizii ale Parlamentului din Kiev, după înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la sfârşitul lui februarie a fost abrogarea unei legi din 2012 privind limbile minorităţilor. Preşedintele interimar a refuzat să promulge această decizie, dar votul a aprins spiritele, mai ales în regiunile rusofone din estul şi sudul ţării.
În plus, separatiştii, susţinuţi în acest sens de Moscova, cer o "federalizare" a Constituţiei ucrainene, ceea ce refuză puterea proeuropeană de la Kiev, care vede în aceasta o poartă deschisă pentru o scindare ulterioară a ţării.